CSJ. Decizia nr. 3230/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.3230/2003

Dosar nr. 1921/2003

Şedinţa publică din 3 iulie 2003

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 647 din 21 noiembrie 2002 Tribunalul Iaşi a condamnat pe inculpatul S.I., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), la pedeapsa de 7 ani închisoare.

S-au aplicat inculpatului dispoziţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 12 februarie 2002, la zi.

În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să achite părţii civile T.M. suma de 570.000 lei, reprezentând prejudiciu nerecuperat.

În baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 1.000.000 lei, în care s-a inclus şi onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în cuantum de 300.000 lei, ce va fi suportat din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În seara zilei de 11 februarie 2002, inculpatul a mers la barul A.F.H., amplasat în Sodomeni suburbia municipiul Paşcani. În bar se aflau mai mulţi consumatori, printre care şi partea vătămată T.M., care venise din comuna Mirosloveşti şi în drum spre casă s-a oprit la bar, pentru a consuma o bere.

Observând că partea vătămată are bani asupra sa, în momentul în care a părăsit barul, inculpatul S.I. a urmărit-o şi, într-un loc întunecos, a împins-o şi a lovit-o cu picioarele, după care a deposedat-o de suma de 570.000 lei, pe care o avea în buzunar.

În momentul agresiunii partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat.

Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 106 din 20 martie 2003, a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat.

Împotriva ultimei hotărâri S.I. a declarat recurs, solicitând casarea acestuia şi, după rejudecare, reducerea pedepsei pe care o consideră prea severă.

Recursul declarat nu este fondat.

La individualizarea pedepsei, în mod corect instanţele, ţinând seama de dispoziţiile art. 72 C. proc. pen., au avut în vedere gravitatea faptei comise, conduita necorespunzătoare a inculpatului pe timpul procesului penal precum şi faptul că acesta a comis fapta, în stare de recidivă postexecutorie, împrejurări în raport de care pedeapsa aplicată este just individualizată, în măsură să asigure, potrivit art. 52 C. proc. pen., atât reeducarea inculpatului cât şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

În raport de toate cele expuse, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.

Se va deduce perioada arestării preventive a inculpatului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de inculpatul S.I., împotriva deciziei penale nr. 106 din 20 martie 2003 a Curţii de Apel Iaşi, ca nefondat.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 12 februarie 2002, la 3 iulie 2003.

Obligă pe recurent să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 iulie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 3230/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs