CSJ. Decizia nr. 3223/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3223/2003
Dosar nr. 1905/2003
Şedinţa publică din 3 iulie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 6 din 30 ianuarie 2003 a Tribunalului Călăraşi, în baza art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul B.M. la 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului, conform art. 350 C. proc. pen., iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat prevenţia acestuia de la data de 15 noiembrie 2002, la zi.
În cauză s-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a luat act că partea vătămată E.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 188 din Legea nr. 3/1978 inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile Spitalul de Urgenţă Prof. Dr. Bagdasar Bucureşti, suma de 6.487.975 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare, plus dobânzile legale aferente sumei de la rămânerea definitivă a sentinţei, până la achitarea debitului.
În temeiul art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat un cuţit, corp delict.
Inculpatul a fost obligat la 2.500.000 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 600.000 lei, reprezentă onorariul avocatului din oficiu.
În fapt s-a reţinut că la data de 28 septembrie 2002, inculpatul aflat în stare de ebrietate a hotărât să se răzbune pe partea vătămată E.A., care avusese anterior un conflict cu tatăl său.
În acest sens după ce s-a întâlnit cu partea vătămată la un bar de pe raza comunei Ulmeni şi i-a cerut explicaţii despre conflictul avut cu tatăl său, după care i-a aplicat o lovitură cu cuţitul în partea dreapta a spatelui, părăsind apoi locul.
Partea vătămată a fost transportată de urgenţă la spital şi operată, fiindu-i salvată viaţa.
Raportul de constatare medico-legală nr. 1117 din 28 octombrie 2002 al Serviciului de Medicină Legală Călăraşi a atestat că victima a suferit o plagă prin înjunghiere în regiunea lombară dreapta, necesitând 45 de zile îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus viaţa în pericol.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel procurorul, susţinându-se că în mod greşit s-au reţinut în favoarea inculpatului dispoziţiile art. 74 şi art. 76 C. pen., cât şi inculpatul care a considerat că pedeapsa aplicată este prea mare.
Prin Decizia penală nr. 207 din 10 aprilie 2003 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins ca nefondate apelurile declarate.
Decizia sus-menţionată a fost recurată în termen legal de inculpat, reiterându-se motivele formulate în cererea introductivă. În subsidiar, s-a cerut reţinerea dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen.
Temeiul juridic al recursului declarat îl constituie art. 3859 pct. 14 şi 17 C. proc. pen.
Recursul declarat este nefondat.
Din probele administrate în cauză rezultă ca incidentul produs între părţi s-a declanşat din iniţiativa inculpatului B.M., partea vătămată fiind surprinsă de agresivitatea acesteia a încercat să plece de la locul faptei, dar inculpatul a urmărit-o şi a lovit-o în spate cu cuţitul.
Întrucât în cauză nu există dovezi ale unei acţiuni provocatoare din partea victimei nu se poate reţine circumstanţa atenuantă a scuzei provocării, prevăzută de art. 73 C. pen., deoarece acesta nu s-a aflat, la momentul comiterii faptei, în vreuna din situaţiile emoţionale cerute de textul de lege arătat.
Cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului Curtea, constată că aceasta a fost just individualizată prin raportare la criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Instanţa de judecată a reţinut în favoarea inculpatului o serie de circumstanţe atenuante personale legate de acesta, şi anume lipsa antecedentelor penale şi atitudinea procesuală sinceră.
Dând eficienţă cuvenită acestor împrejurări, instanţa a aplicat pedeapsa privativă de 7 ani închisoare, cuantum care este în măsură să asigure realizarea scopului preventiv-educativ al sancţiunii penale, în conformitate cu dispoziţiile art. 52 C. pen.
Reducerea acestui cuantum nu este oportună, întrucât s-ar ignora cerinţele textelor de lege invocate şi s-ar aplica un tratament penal necorespunzător, pentru săvârşirea unei infracţiuni de un pericol social ridicat.
Pentru aceste motive, şi constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă recursul declarat de inculpatul B.M., ca nefondat.
Timpul arestării preventive se va deduce din pedeapsa aplicată de la 15 noiembrie 2002, la zi.
Inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, onorariul apărătorului din oficiu, fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul B.M., împotriva deciziei penale nr. 207 din 10 aprilie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, ca nefondat.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 15 noiembrie 2002, la 3 iulie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 iulie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3217/2003. Penal. Art.174 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3224/2003. Penal. Art.20 rap.la art. 174 c.pen.... → |
|---|
