CSJ. Decizia nr. 3678/2003. Penal

Decizii penale CSJ 2003

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.3678/2003

Dosar nr. 784/2002

Şedinţa publică din 11 septembrie 2003

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 583 din 18 septembrie 2000, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 180 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul S.M. la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., a condamnat la 18 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe inculpatul N.V.

Conform art. 65 C. pen., a interzis inculpatului pe o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

A dedus prevenţia inculpatului S.M. de la 11 octombrie 1999 la 8 martie 2000, iar pentru inculpatul N.V. de la 11 octombrie 1999 la zi.

A menţinut starea de arest pentru inculpatul N.V.

A obligat pe inculpatul N.V. la contravaloarea sumei de 500 dolari S.U.A. în lei către partea civilă A.A. la data executării obligaţiei, la cursul B.N.R., reprezentând despăgubiri civile, cheltuieli de înmormântare şi pomeni.

A obligat pe inculpatul N.V. la 4.500.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 250.000 lei onorariu avocat oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă pe inculpatul S.M. la 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa astfel s-au reţinut următoarele:

În noaptea de 9 octombrie 1999, în jurul orelor 2,00, grupul de prieteni alcătuit din N.V. (zis C.), S.M. (zis B.), T.A., D.C., N.M. (zis R.), I.M. (zis P.), s-au întâlnit în Barul SC B. SRL (zis L.M.), unde era de serviciu barmanul C.F.

Înainte de a intra în bar, I.M., din cauză că afară se făcuse frig, i-a cerut şi luat cu împrumut de la numitul M.G.T. (zis G.) o căciulă tip fes de culoare neagră, având în partea de jos o bordură lată de culoare roşie ce prezintă în faţă inscripţionat numele firmei, sigla, ş.a., acest fes fiind descris foarte amănunţit în procesul verbal de cercetare la faţa locului, procese verbale de recunoaştere din grup, planşe foto, etc.

În interiorul barului, persoanele arătate mai sus au consumat 5-6 sticle de vin cu apă minerală şi au jucat biliard.

La un moment dat, inculpatul N.V. i-a smuls de pe cap fesul corp – delict lui I.M., jucându-se şi aruncând cu acesta prin bar, apoi l-a pus pe cap şi în cele din urmă fesul rămânând la N.V. în buzunarul gecii cu care era îmbrăcat, geacă de culoare neagră, largă, având în braţe în exterior, dispusă longitudinal de la umăr şi până la manşetă o bandă destul de largă compusă din două dungi, una albă iar cealaltă portocalie.

După această scenă, inculpatul N.V. s-a dezbrăcat de geacă rămânând îmbrăcat într-un tricou de culoare cenuşiu-deschis, având pe piept şi pe spate, dispuse orizontal dungi albe, negre, albastre late de 4 mm, tricou cu guler asemănător cu al unei helănci cu doi nasturi în zona faţă-gât având în partea stângă a pieptului un buzunar simplu.

În perioada cât au mai stat în bar, T.A. a îmbrăcat geaca lui N.V. pe care acesta din urmă o aşezase pe spătarul unui scaun.

Tot grupul arătat mai sus a părăsit incinta barului, în jurul orelor 22,00, la ieşire inculpatul N.V. îmbrăcându-şi din nou geaca, toţi deplasându-se în faţa blocului F 4 (canal) care se afla în apropiere, stând şi discutând.

La un moment dat, inculpatul N.V. a acostat o tânără blondă, nelăsând-o să urce în blocul F 4, unde aceasta avea o prietenă pe nume S.

În cele din urmă tânăra a reuşit să fugă în interiorul blocului, după puţin timp coborând S. însoţită de martorul D.D., făcându-le celor din grup observaţie apoi încercând să urce scările. Simţindu-se ofensat, inculpatul N.V. a alergat după martorul D.D., ajungându-l pe scări între parter şi etajul I, pornind spre acesta două lovituri de pumn, una lovindu-l pe martor în zona gurii, iar cea de a doua nimerind în zidul holului şi provocându-şi la nivelul falangelor exoriaţii ovalare.

Aproape imediat lângă inculpatul N.V. au ajuns şi ceilalţi prieteni ai săi, unii dintre ei imobilizându-l pe inculpat, iar alţii voind să-l lovească pe martor, însă nu au mai reuşit, întrucât scandalul a fost întrerupt de apariţia mamei S. şi a altor locatari, având în mână lanterne aprinse, holul nefiind iluminat electric.

După acest incident martorul D.D. împreună cu S. au urcat în apartamentul lui, iar inculpatul N.V. împreună cu cei ce-l urmaseră în scara blocului au coborât la ceilalţi prieteni ce rămăseseră afară.

După circa 5-10 minute, puţin înainte de miezul nopţii de 9 octombrie 1999, inculpatul N.V. şi prietenii săi s-au despărţit, fiecare plecând la casele lor. Primii, cu cca. 3-4 minute înainte de a se împrăştia grupul, au plecat cei doi inculpaţi, fapt confirmat de toţi martorii.

Fiind întrebaţi de martorul N.M. unde se duc, cei doi inculpaţi i-au răspuns că „au o treabă amândoi" însă neputând reda şi alte amănunte.

Rămânând singuri, inculpatul N.V. i-a propus inculpatului S.M. să meargă pe str. Măceşului, întrucât în urmă cu cca. 2-3 săptămâni ar fi avut un conflict cu un tânăr şi vrea „să discute cu el despre acest fapt".

S.M. a acceptat şi ambii inculpaţi s-au deplasat pe str. Măceşului ajungând la un atelier mecanic ce se ocupa cu producţia de firme luminoase, situat vis-a-vis de imobilul cu nr. 93.

Distanţa de la blocul F 4 şi F 6 până la bar este de cel mult 50 m, iar de la aceste blocuri şi până la atelierul mecanic situat pe str. Măceşului este o distanţă de cca. 200 m (distanţa totală de la atelierul mecanic şi până la bar fiind de cca. 250 m).

N.V. a bătut la uşa atelierului, victima A.A. ieşind afară în stradă, pe trotuar, după ce, în prealabil aprinsese lumina în atelier.

Victima A.A. avea vârsta de 22 de ani, cetăţean moldovean, care efectua diverse lucrări de construcţii şi în gospodăriile celor ce aveau nevoie, din declaraţiile persoanelor la care fusese angajat reieşind că era un tânăr deosebit de cinstit, muncitor, cuminte, urmând ca în scurt timp să se întoarcă în R.P. Moldova şi să se căsătorească cu prietena sa.

După puţin timp, cei doi au început să se certe, inculpatul N.V. lovindu-l imediat şi pe neaşteptate pe victimă cu pumnul în regiunea capului.

Surprins, A.A. a deschis uşa atelierului încercând să intre să ia ceva să se apere.

N.V., sesizând intenţia victimei s-a repezit pe la spate împingând uşa metalică a atelierului, care s-a închis cu mult zgomot.

Văzând că nu mai are cum să fugă, victima s-a repezit la inculpat să-l lovească cu pumnii. În ajutorul lui N.V. a sărit inculpatul S.M. dându-i două lovituri de pumn spre faţă lui A.A., una lovindu-l în faţă, iar cealaltă nimerind în grilajul metalic al uşii atelierului, provocându-şi la degetul mediu mâna dreaptă, pe faţa dorsală, la nivelul articulaţiei interfalangiene o excoriaţie de 8,0/0,8 cm.

În acel moment, inculpatul N.V. s-a repezit din nou la victimă, lovind-o, căzând peste aceasta la pământ, în stradă chiar lângă bordură, continuând s-o lovească rapid de mai multe ori.

Văzând că prietenul său este mai puternic, inculpatul S.M. s-a deplasat în mijlocul străzii asigurându-se ca să nu fie surprinşi.

Întrucât în capătul străzii trecea o persoană, S.M. l-a atenţionat pe N.V. care continua să lovească victima, plecând totodată înspre str. Drumul Creţeştilorl. După cca. 10 m, când s-a uitat înapoi l-a văzut pe inculpatul N.V. ridicându-se de lângă victimă şi urmându-l, însă chiar în acele momente dintr-o curte alăturată a ieşit martorul I.L.C. care a pornit alergând în urmărirea lor.

În apropierea capătului străzii, martorul, fiind alarmat de ţipetele mamei sale, a abandonat urmărirea întorcându-se să vadă în ce stare se află victima. A.A. se afla căzut în mijlocul drumului într-o baltă de sânge. Imediat, martorul ajutat de alte persoane, a ridicat victima, transportând-o de urgenţă cu autoturismul la Spitalul Dr. Bagdasar, aflat la circa un km distanţă, ajungând la camera de gardă la ora 24,45 unde medicii au constatat decesul.

La faţa locului s-a găsit de către organele de anchetă, căzut în timpul altercaţiei, fesul corp delict ce se afla în buzunarul gecii lui N.V.

După ce martorul a abandonat urmărirea, cei doi inculpaţi, ajunşi la capătul străzii Drumul Creţeştilor, au continuat să alerge în partea stângă pe str. Drumul Creţeştilor, apoi oprindu-se. Văzând că nu mai sunt urmăriţi, cei doi inculpaţi au intrat în barul L.M. pentru a doua oară în acea noapte. Fiind murdar de sângele victimei pe geaca cu care era îmbrăcat cât şi pe mâini, inculpatul N.V. i-a cerut barmanului C.F. o halbă cu apă şi o cârpă, spălându-se pe mâini şi ştergându-şi petele de sânge de pe geacă, din regiunea deschisă la culoare, fapt confirmat atât de celălalt coinculpat, cât şi de martor.

După puţin timp, inculpaţii au plecat din bar oprindu-se în spatele blocului F 4 (canal) pentru ca apoi să-şi continue deplasarea acasă la N.V. în blocul F 6.

Înainte de a intra în bloc, inculpaţii s-au întâlnit şi cu martorul T.A., vărul inculpatului N.V.

Inculpaţii i-au spus acestuia că intenţionează să sustragă bobine de cupru din I.M.G.B. şi l-au trimis pe acesta din urmă la un individ să facă rost de o cheie pentru desfacerea şuruburilor. Până ca T.A. să se întoarcă, inculpaţii au urcat în apartamentul lui N.V., iar în momentul în care acesta şi-a dezbrăcat geaca inculpatul S.M. a văzut că prietenul său era murdar de sângele victimei şi pe tricoul cu care fusese îmbrăcat în regiunea omoplaţilor.

După întoarcerea lui T.A., inculpaţii au mers cu acesta şi cu N.D. (fratele inculpatului N.V.) în incinta I.M.G.B. de unde au sustras o placă şi o bobină din cupru în greutate totală de cca. 110 kg pe care le-au valorificat în aceiaşi noapte contra sumei de 2.650.000 lei.

Cu partea sa de bani, inculpatul N.V. însoţit de S.M. şi D.C., şi-au cumpărat în ziua de 10 octombrie 1999 un telefon mobil.

În noaptea de 10 octombrie 1999, cei doi inculpaţi împreună cu T.A. şi alţi doi colegi de cartier au încercat din nou, în acelaşi mod, să sustragă cupru din I.M.P.G.B. însă nu au reuşit.

Pentru aceste din urmă infracţiuni, s-a dispus disjungerea cauzei.

La data de 11 octombrie 1999 cu ocazia arestării inculpaţilor, în apartamentul lui N.V. s-au găsit un urma percheziţiei atât geaca corp-delict ce prezenta urme mai puţin vizibile de sânge, sub formă de ştersături, cât şi tricoul corp-delict ce prezenta urme vizibile de sânge în regiunea omoplaţilor.

Cu această ocazie s-a mai ridicat şi o cămaşă în carouri ce aparţinea tot inculpatului, iar mai târziu s-au ridicat şi pantalonii cu care era îmbrăcat inculpatul la data arestării.

Expertiza serologică la I.M.L. Bucureşti asupra acestor obiecte de îmbrăcăminte, precum şi asupra unor obiecte ridicate de la faţa locului concluzionează:

1. Pe perechea de bluie jeans de culoare albastru deschis nu s-au evidenţiat urme de sânge. Reacţia A. şi G. au fost negative.

2. Pe tricoul supus examinării s-au găsit pete de sânge uman de grupă AB (metodele Lattes, absorbţie eluţie).

3. Pe geaca de fâş subţire de culoare neagră cu fermoar, s-au găsit pete de sânge astfel: la nivelul dungii portocalii s-au găsit o cantitate infimă de sânge, insuficientă pentru identificarea apartenenţei de specie.

Lângă fermoar s-au găsit urme ce pot aparţine grupei BA cu contingentul B parţial distrus s-au cu aglutinină Beta distrusă.

4. Pe cămaşa cu carouri roşu cu negru nu s-au evidenţiat urme de sânge.

5. Pa papucii albaştri s-au găsit pete de sânge uman ce pot aparţine grupei AB cu antigenul B parţial distrus.

6. Pe bara metalică s-au evidenţiat urme de sânge uman ce aparţin grupei AB.

7. Plic unu s-au evidenţiat urme de sânge uman ce pot aparţine grupei AB cu antigenul B parţial distrus.

8. Plic 2 - s-au evidenţiat urme de sânge ce pot aparţine grupei AB cu antigenul B parţial distrus sau grupei A cu antiglutinina Beta distrusă. Conţinutul plicului s-a consumat în timpul expertizei.

9. Plic 3 - conţine o frunză ce prezintă urme de sânge uman în cantitate insuficientă pentru determinarea grupei.

Raportul medico-legal de necropsie a victimei A.A., înregistrat sub nr. A 331714/1999 concluzionează:

„Moartea numitului A.A. a fost violentă. Ea s-a datorat tamponadei cardiace prin leziunea cordului printr-o plagă transfixiantă de ventricul stâng. La autopsie s-au mai constatat multiple plăgi înjunghiate toraco abdominale cu lezarea pulmonară bilaterală şi hepatică cu hemotorax şi hemoperitoneu. Leziunile s-au putut produce prin lovirea cu corp înţepător-tăietor, posibil cuţit cu un singur tăiş de a acţionat pe o lăţimea de 3 cm şi cu lungimea de 15 cm, în legătură directă, necondiţionată cu decesul.

Leziunile traumatice faciale s-au putut produce prin lovirea cu un corp dur, în acelaşi context lezionar, şi ar fi necesitat 8 zile de îngrijiri medicale.

Sângele recoltat aparţinea grupei AB (AB nr. 1243) şi nu conţine alcool (BA nr. 1437/c)".

Ambii inculpaţi au fost expertizaţi din punct de vedere medico-legal, rapoartele de expertiză având următoarele concluzii:

- A.1/14429/1999: „Numitul N.V. prezintă excoriaţii sub formă de placarde (la antebraţul stâng) şi zone izolate circumscrise ovalare pe degete şi la genunchi. Leziunile pot data de 1-3 zile şi s-au putut produce prin frecarea de planuri dure sau zgâriere cu un obiect cu vârf ascuţit (vezi excoriaţia lineară de pe faţa post a coapsei stg.).

Nu necesită îngrijiri medicale.

S-a prelevat sânge pentru grupa sangvină. Sângele prelevat lui N.V. aparţine grupei A (BA nr. 1262)".

- A.1/14430/1999: „Numitul S.M. prezintă leziuni de violenţă sub formă de excoriaţii. Pot data de 1-3 zile. Nu necesită îngrijiri medicale. S-au produs prin frecare de planuri dure".

S-a reţinut că, situaţia de fapt expusă mai sus a rezultat din coroborarea probelor administrate în cauză, chiar şi numai a o parte din acestea arătând că autorul infracţiunii de omor calificat este inculpatul N.V., astfel:

a) La circa o oră de la producerea crimei, preluându-se urma de miros provenită de la restul corpului – delict pierdut de inculpatul N.V. la locul faptei, cu ajutorul câinelui poliţist, acesta din urmă a condus de două ori în acelaşi mod pe str. Măceşului, luând-o la stânga pe str. Creţeştilor, oprindu-se între blocurile F4 şi C 1.

b) Martora I.I. arată că, în jurul orelor 24,30, a fost trezită de un zgomot metalic puternic provocat de trântirea uşii de la atelierul mecanic unde dormea victima, iar când s-a uitat pe geam a văzut că lumina în atelier era aprinsă, uşa atelierului închisă, iar de lângă victima aflată în faţa atelierului, în stradă, a fugit un individ în direcţia str. Drumul Creţeştilor, având cca. 1,70-1,72 m înălţime (aspecte ce corespund întocmai cu declaraţiile inculpatului S.M.).

c) Martorul I.L.C. declară că a alergat după cei doi inculpaţi, despre care poate spune doar că erau îmbrăcaţi în haine largi ce fluturau pe corp şi că ambii erau tunşi scurt la spate („în sensul că, a văzut sigur, că nu aveau plete sau păr mare"). Ori chiar inculpatul N.V. arată că atât el cât şi S.M. erau la data comiterii crimei tunşi scurt la spate" mai scurt în faţă, adică bross pe sub păr".

d) Toţi martorii aflaţi în bar declară că inculpatul N.V. s-a jucat cu fesul corp-delict, acesta rămânând la el în buzunar, precum şi faptul că din faţa blocului F4 primii care au plecat împreună au fost inculpaţii.

e) Martorul C.F. (barman) arată că, în jurul orelor 24,30, cei doi inculpaţi s-au reîntors singuri în bar, N.V. fiind stropit cu sânge proaspăt pe geacă pe s-a şters cu un burete cerut chiar de la barman.

f) Sângele victimei este de grupă AB, sângele găsit pe geaca şi pe tricoul inculpatului N.V. este de grupă AB, inculpatul având grupa sangvină A.

g) Martorii I.M. şi M.G.T. au recunoscut din grup fesul corp-delict ca fiind cel cu care s-a jucat inculpatul N.V., fesul rămânând la acesta.

S-a mai reţinut că, audiat fiind, inculpatul S.M. recunoaşte desfăşurarea faptelor în modul descris în Rechizitoriu, dând detalii amănunţite, ce se coroborează întocmai cu întregul material probator, inculpatul recunoscând în detaliu desfăşurarea evenimentelor începând cu intrarea în bar împreună cu grupul de prieteni, crima petrecută pe str. Măceşului, cât şi derularea ulterioară a evenimentelor.

Inculpatul S.M. precizează însă că, deşi l-a lovit la rându-i pe A.A. cu pumnul în faţă la început, inculpatul N.V. nu i-a spus niciodată înainte sau după faptă că ar vrea să comită sau că a comis un omor, că în timpul scurt cât N.V. se lupta cu victima lovind-o în mod repetat, nu a văzut nici un cuţit în mâna acestuia şi nici nu a dat importanţă acestui fapt, că a văzut în timpul în care plecase de lângă cei doi sânge pe jos şi pe faţa victimei, crezând însă că provine de la loviturile de pumn aplicate.

S-a apreciat că, aceste din urmă amănunte furnizate de inculpatul S.M. corespund adevărului, întrucât din plăgile penetrate din regiunea inimii victimei a ţâşnit sânge care, într-o primă fază a curs pe sub haine, pe gâtul şi faţa victimei apoi pe jos, planşa fotografică ce arată cadavrul victimei pe targă la spital fiind relevantă sub acest aspect.

Că toate declaraţiile inculpatului S.M., coroborate cu toate mijloacele de probă administrate în dosar, duc la concluzia sincerităţii acestuia şi, în consecinţă, nu se poate reţine în sarcina acestuia nici un grad de participaţie la săvârşirea infracţiunii de omor calificat.

S-a reţinut că, inculpatul N.V. nu recunoaşte fapta comisă dând declaraţii contradictorii şi explicaţii infirmate de probe încercând să ascundă adevărul. Astfel, în prima declaraţie dată în faţa procurorului, inculpatul arată că lovitura de la pumnul mâinii drepte o are în urma căderii de pe bicicletă, justificând sângele de pe tricou prin faptul că şi-ar fi bandajat mâna cu acesta, că în bar i-a dat geaca lui T.A., iar acesta a purtat-o doar cât timp a fost împreună, că i-a restituit-o iar el s-a culcat începând cu orele 22,30 a nopţii de 9 octombrie 1999 şi nu ştie ce s-a mai întâmplat.

Aflându-se în Arestul Poliţiei Capitalei inculpatul N.V., prin intermediul unui coleg de arest a încercat să trimită două scrisori mamei sale în care solicita martorilor să declare în mod neadevărat arătând că în caz contrar va demasca furturile comise de ei. Aceste scrisori au ajuns însă în posesia poliţiştilor apoi la procuror, inculpatul recunoscând că le-a scris fără a fi forţat sau ameninţat, justificând cele scrise prin explicaţii nereale.

În declaraţiile următoare inculpatul revine şi arată că lovitura de la pumnul mâinii drepte o are în urma altercaţiei cu martorul D.D. din bl. F. 4, motivând că sângele de pe tricoul său provine ori de la mâna sa ori de la leziunile de pumn aplicate în regiunea feţei.

Fiind audiat, martorul declară că în urma loviturii sale a avut doar o mică leziune a buzei din care a curs decât foarte puţin sânge şi numai când s-a întors în apartament şi a tamponat zona lovită cu un şerveţel. Grupa sangvină a martorului este B. 3.

În toate declaraţiile inculpatul N.V. a recunoscut că a fost îmbrăcat tot timpul în tricoul corp-delict, că acesta s-a murdărit de sânge în urma incidentului cu martorul din bl. F. 4, în ciuda acestui fapt mergând îmbrăcat cu acesta la comiterea furtului, lăsându-l apoi acasă la „haine pentru spălat" şi nu-şi explică această „potrivire" de grupă sanguină.

Cât despre geacă afirmă tot în mod mincinos că i-a fost restituită de vărul său A. imediat înainte de a pleca la furt şi probabil sângele de pe geacă provine de la acesta. Şi acest fapt este infirmat atât de martorul C.F., de inculpatul S.M. şi chiar de vărul său ce declară că este adevărat că a purtat geaca acestuia însă doar în interiorul barului şi, în acel timp, nu a avut nici cea mai mică zgârietură sau incident. A mai reţinut instanţa, că, aplicând criteriul reducerii la absurd, renunţând la toate declaraţiile existente şi considerând că ar exista în cauză doar declaraţia inculpatului care ar fi adevărată, această ipoteză conduce la un neadevăr, neputând fi justificat sângele de aceeaşi grupă cu a victimei aflată pe tricoul inculpatului, cât şi pe geaca acestuia.

Aşa fiind, s-a impus ca declaraţiile date de inculpat atât în faza de urmărire penală, cât şi la instanţă, să fie înlăturate ca neveridice, întrucât nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Astfel, martorii I.A., N.V., C.F. şi U.I. şi-au menţinut declaraţiile date la urmărirea penală, au confirmat situaţia de fapt expusă în rechizitoriu.

Martorul C.F. a relatat că i-a dat inculpatului N.V. un burete ca să cureţe petele de sânge şi l-a văzut spălându-se pe mâini de sânge.

De altfel de pe tricoul supus examinării şi pe geaca de fâş de culoare neagră s-au recoltat urme de sânge ce pot aparţine grupei AB, respectiv grupa de sânge a victimei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, inculpatul N.V. şi partea civilă A.A.

Parchetul a criticat sentinţa sub aspectul încadrării juridice a faptei săvârşită de inculpatul N.V., apreciind că ea se încadrează în dispoziţiile art. 174 – art. 176 lit. a) C. pen. şi sub aspectul individualizării pedepsei apreciază că este prea blândă.

Partea civilă a solicitat majorarea despăgubirilor acordate, iar inculpatul a criticat individualizarea pedepsei.

Prin Decizia penală nr. 595 din 8 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I-a penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârşită de inculpatul N.V. în infracţiunea prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i), art. 176 lit. a) C. pen. şi l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 18 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., potrivit art. 65 C. pen.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei şi a respins apelurile formulate de partea civilă şi inculpat.

Pentru a pronunţa astfel, s-a reţinut răspunzând apelului parchetului, că fapta inculpatului de a aplica victimei 7 lovituri de cuţit, murind în chinuri până la spital, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor deosebit de grav.

Totodată, s-a reţinut că apelul părţii civile este neîntemeiat, suma acordată răspunzând unei integrale despăgubiri, cheltuielile de transport solicitate nefiind dovedite, iar daunele morale nejustificându-se.

Apelul inculpatului a fost respins apreciindu-se că pedeapsa aplicată corespunde gravităţii faptei.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul N.V., care a solicitat restituirea cauzei la organul de urmărire penală, pentru completarea probelor susţinând că este nevinovat, fapta fiind săvârşită de T.A., iar în subsidiar înlăturarea dispoziţiilor art. 176 C. pen. şi pe cale de consecinţă reducerea pedepsei.

Examinând cauza în raport de motivele invocate examinare prin prisma dispoziţiilor art. 3859 pct. 17 şi 171 C. proc. pen., constată că recursul este nefondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 333 C. proc. pen., în tot cursul judecăţii, instanţa se poate desesiza şi restitui dosarul procurorului, când din administrarea probelor sau din dezbateri rezultă că urmărirea penală nu este completă şi că în faţa instanţei nu s-ar putea face completarea acesteia decât cu mare întârziere, situaţie în care instanţa este obligată să arate motivele pentru care a dispus restituirea.

Din examinarea cauzei nu rezultă că urmărirea penală este incompletă, ci dimpotrivă că în vederea aflării adevărului s-au administrat toate probele atât organul de urmărire penală, cât şi instanţa de judecată lămurind cauza sub toate aspectele, pe bază de probe.

Mai rezultă că aprecierea lor s-a făcut în sensul dat de dispoziţiile art. 63 C. proc. pen., iar situaţia de fapt reţinută corespunde acestor probe.

Este de observat că, atât organul de urmărire penală, cât şi instanţele de judecată au analizat întreg materialul probator prin coroborare şi că declaraţiile inculpatului au fost avute în vedere în măsura în care au servit la aflarea adevărului raportate la fapte şi împrejurări ce au rezultat din ansamblul probelor existente.

Astfel, explicaţia loviturii pe care o avea la pumnul mâinii drepte, explicaţia provenienţei sângelui de pe tricoul, corp-delict, explicaţia cu privire la purtarea gecii de fâş de culoare neagră şi a urmelor de sânge de pe aceasta, a fesului corp-delict, a prezenţei lui în grupul de prieteni de la barul SC B. SRL, a prezenţei lui la atelierul mecanic unde dormea victima, în fine a tuturor activităţilor desfăşurate în noaptea de 10 octombrie 1999, au fost avute în vedere de instanţe prin coroborarea declaraţiilor inculpatului cu celelalte probe administrate în cauză. Acestea sunt: procesul-verbal de cercetare la faţa locului, procesul verbal de deplasare în teren cu câinele poliţist, raportul de expertiză serologică, raportul de expertiză medico-legală, raportul de necropsie a victimei, procesul verbal de reconstituire, procesul verbal de recunoaştere din grup de obiecte, procesele verbale de confruntare, planşele fotografice, declaraţiile martorilor şi a inculpatului S.M.

Toate acestea au condus la concluzia indubitabilă că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii la care a fost condamnat, astfel cum corect a reţinut şi argumentat a motivat instanţa de fond, şi că nu există nici o justificare care să impună restituirea cauzei la organul de urmărire penală pentru completarea urmăririi penale.

Cât priveşte cel de-al doilea motiv de recurs, respectiv schimbarea încadrării juridice, în sensul reţinerii săvârşirii infracţiunii de omor calificat şi nu omor deosebit de grav, se apreciază că nici acesta nu este fondat.

Omorul se consideră săvârşit prin cruzimi, în sensul art. 176 lit. a) C. pen., atunci când făptuitorul a şi executat fapta în aşa fel încât a produs victimei suferinţe mari, prelungite în timp, care depăşesc cu mult suferinţele inerente a acţiunii de ucidere.

Din probe a rezultat că inculpatul N.V. a lovit victima mai întâi cu pumnul în regiunea capului (apoi celălalt inculpat S.M. i-a aplicat încă o lovitură de pumn în faţă), după care din nou inculpatul N.V. a lovit-o pe victimă care fiind căzută lângă bordură, a continuat s-o lovească rapid de mai multe ori, continuând s-o lovească până când a fost atenţionat de către celălalt inculpat că se apropie cineva, lăsând victima într-o baltă de sânge.

Din raportul medico-legal de necropsie A. 3/171499 din 9 decembrie 1999 rezultă că victima prezenta multiple plăgi înjunghiate toraco-abdominale cu lezarea pulmonară bilaterală şi hepatică, ce s-au putut produce prin lovire cu un corp înţepător-tăietor ce a acţionat pe o lăţime de 3 cm şi o lungime de 15 cm, precum şi multiple leziuni traumatice faciale (în regiunea pectorală stângă 3 plăgi, în regiunea pectorală dreaptă o plagă, în epigastru o plagă, în flancul drept la 10 cm de splina iliacă antero superioară o plagă, echimoze, plăgi, excoriaţii) dacă la acestea se mai are în vedere şi suferinţele prelungite în timp, se poate concluziona că fapta săvârşită de inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i), art. 176 lit. a) C. pen., inculpatul provocând victimei suferinţe de mare intensitate şi prelungite, care dovedeşte o periculozitate ridicată a inculpatului.

Examinând cauza din oficiu se constată că nu sunt motive care să ducă la casarea hotărârilor, astfel încât potrivit dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care se va deduce onorariul pentru apărarea din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.V. împotriva deciziei penale nr. 535 din 8 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 11 octombrie 1999 la 11 septembrie 2003.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 septembrie 2003.

← CSJ. Decizia nr. 3658/2003. Penal. Contestaţie la executare....  CSJ. Decizia nr. 3681/2003. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 3678/2003. Penal