CSJ. Decizia nr. 4149/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4149/2003
Dosar nr.2484/2003
Şedinţa publică din 1 octombrie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Inculpatul P.F.V. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 1353, din 22 aprilie 2002, a Judecătoriei Tg. Jiu, la 4 ani închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208, art. 209 alin. (1), lit. a), g) şi i), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
S-a dispus aplicarea art. 74 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 85 C. pen., s-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1054 din 4 martie 1997 pronunţată de aceeaşi judecătorie.
Constatându-se că infracţiunea ce a făcut obiectul acestei din urmă sentinţe, este concurentă cu infracţiunea ce a format obiectul sentinţei penale nr. 4275/1996 al aceleaşi judecătorii, a contopit cele două pedepse de câte un an şi 6 luni închisoare în baza art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., dispunând ca inculpatul să execute un an şi 6 luni închisoare şi a menţinut suspendarea executării acestei pedepse rezultante.
Prima instanţă a reţinut că, în noaptea de 24 august 2000, inculpatul P.F.V., folosind o cheie potrivită, a sustras, împreună cu coinculpatul M.N. (condamnat în acelaşi dosar), din imobilul părţii vătămate C.N., două uşi, cea de la intrarea principală şi cea de la prima cameră, precum şi material pentru o sobă de teracotă, în curs de montare.
Prin Decizia penală nr. 615 din 17 iunie 2002, Tribunalul Gorj a admis apelul declarat de inculpatul P.F.V. şi a desfiinţat parţial sentinţa în sensul că a redus pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), de la 4 ani la 3 ani închisoare, menţionând celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Recursul declarat de inculpatul P.F.V., a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 1434 din 7 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Craiova.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a declarat recurs în anulare împotriva celor trei hotărâri pronunţate în cauză, cu privire la inculpatul P.F.V., referitor la greşita reţinere a recidivei post executorie prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în loc de recidiva postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., ceea ce a avut drept consecinţă neaplicarea art. 83 C. pen.
Recursul în anulare este fondat.
Există recidivă după condamnare, potrivit art. 37 lit. a) C. pen., dacă după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie, înainte de începerea executării acesteia sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune este închisoarea de un an.
Totodată, potrivit art. 83 alin. (1) C. pen., dacă în cursul termenului de încercare, în cazul suspendării condiţionate a executării pedepsei în baza art. 81 C. pen., cel condamnat a mai săvârşit din nou o infracţiune pentru care s-a pronunţat o condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.
Din fişa de antecedente penale a inculpatului P.F.V. rezultă că acesta a fost condamnat prin două sentinţe anterioare, la câte un an şi 6 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării prin sentinţele penale nr. 4275 din 15 noiembrie 1996 şi nr. 1054 din 4 martie 1997, ambele ale Judecătoriei Târgu Jiu.
Referitor la prima sentinţă, se constată că s-a împlinit termenul de reabilitare, de drept, prevăzut de art. 86 C. pen., astfel că nu se ia în considerare la stabilirea stării de recidivă.
Pentru cea de a doua sentinţă anterioară, termenul de încercare de 3 ani şi 6 luni, se împlinea la data de 15 septembrie 2000.
Întrucât, la data de 24 august 2000, deci înainte de împlinirea termenului de încercare, inculpatul a săvârşit infracţiunea de furt calificat, ce a făcut obiectul celui de-al treilea dosar, instanţa de fond urma să facă aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi a art. 83 C. pen., la care ne-am referit mai sus, dar greşit a făcut aplicarea art. 37 lit. b) şi a art. 85 C. pen.
Instanţa de apel, în absenţa unui apel al procurorului, nu a putut îndrepta greşeala primei instanţe.
Nici instanţa de recurs nu a avut posibilitatea legală, în recursul inculpatului, să examineze acest aspect.
Cum greşeala despre care s-a arătat, constituie cazul prevăzut de art. 410, partea I, pct. 71 C. proc. pen., urmează, ca în baza art. 4141 alin. (1), raportat la art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., a se admite recursul în anulare, a se casa hotărârile atacate numai cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 37 lit. b) şi art. 85 C. pen. şi la omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 37 lit. a) şi art. 83 C. pen., referitoare la infracţiunea săvârşită de inculpatul P.F.V.
Se va înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 37 lit. b) şi art. 85 C. pen. şi se vor aplica în cauză dispoziţiile art. 37 lit. a) C. pen., menţinându-se pedeapsa de 3 ani închisoare.
Apoi, conform art. 83 C. pen., se va revoca suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1054 din 4 martie 1997, a Judecătoriei Târgu Jiu şi dispune executarea acestei pedepse, alături de pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată în cauză, deci în final va executa 4 ani şi 6 luni închisoare.
Celelalte dispoziţii ale hotărârilor se vor menţine.
Onorariul de avocat, în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat, urmează a se plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 1353 din 22 aprilie 2002 a Judecătoriei Târgu Jiu, deciziei penale nr. 615 din 17 iunie 2002 a Tribunalului Gorj şi deciziei penale nr. 1434 din 7 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Craiova, privind pe inculpatul P.F.V.
Casează hotărârile numai cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 37 lit. b) şi art. 85 C. pen. şi la omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 37 lit. a) şi art. 83 C. pen., referitor la infracţiunea săvârşită de inculpat.
Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 37 lit. b) şi art. 85 C. pen.
Aplică în cauză dispoziţiile art. 37 lit. a) C. pen. şi menţine pedeapsa aplicată inculpatului P.F.V., pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., de 3 ani închisoare.
Conform art. 83 C. pen., revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1054 din 4 martie 1997 a Judecătoriei Târgu Jiu şi dispune executarea acesteia alături de pedeapsa de 3 ani închisoare, urmând ca în final, inculpatul să execute 4 ani şi 6 luni închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Onorariul de avocat în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4147/2003. Penal. Art.211 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4167/2003. Penal → |
|---|
