CSJ. Decizia nr. 4639/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4639/2003
Dosar nr. 3044/2003
Şedinţa publică din 21 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, din 28 iunie 2002, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul A.D. pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e) şi g) alin. (3) C. pen., constând în aceea că, la data de 21 august 2001, în condiţii de întuneric şi în loc public, împreună cu alte persoane, a sustras două capace de la gurile de canalizare pe partea carosabilă a străzii Aleea Chizid, din municipiul Hunedoara, punând în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice.
Din actele dosarului s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În data de 21 august 2001, inculpatul A.D. a plecat de la domiciliul său din municipiul Hunedoara cu o căruţă trasă de un cal, având intenţia de a fura capace din fontă de la gurile de canalizare.
Inculpatul s-a întâlnit cu H.M.C. şi T.I.N., cărora, iniţial, nu ne-a adus la cunoştinţă ce intenţionează să facă, însă, ulterior, le-a spus că urmează să fure capace din fontă de la gurile de canalizare.
În scopul de a ascunde capacele furate, inculpatul a cosit iarbă, apoi s-au deplasat prin municipiul Hunedoara şi au furat cinci capace de pe zonele verzi şi două capace stradale de pe Aleea Chizid.
În jurul orelor 23,00, după comiterea furturilor şi în timp ce se deplasau spre locuinţa inculpatului A.D., au fost opriţi de o patrulă de poliţie, care a controlat căruţa şi s-au descoperit cele şapte capace furate de la gurile de canalizare care erau acoperite cu iarbă.
Capacele au fost recuperate de poliţie şi restituite părţii vătămate Regia Autonomă de Interes Local Hunedoara.
Inculpatul a recunoscut că a furat capacele stradale, conform declaraţiei de la fila 19 din dosarul de urmărire penală.
Deşi legal citat, inculpatul nu a fost prezent în instanţă. Prin sentinţa penală nr. 354 din 13 noiembrie 2002, Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe inculpatul A.D. la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e) şi g) şi alin. (3) lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, peste termen, solicitând repunerea sa în termen, cu motivarea că nu a avut cunoştinţă despre pedeapsa aplicată, solicitând desfiinţarea acesteia şi rejudecând, reducerea pedepsei aplicate.
Prin Decizia penală nr. 197 din 5 iunie 2003, Curtea de Apel Alba Iulia a admis excepţia de repunere în termen formulată de inculpatul A.D.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva sentinţei penale nr. 354 din 13 noiembrie 2002 a Tribunalului Hunedoara.
A dedus din pedeapsă durata arestării de la 31 ianuarie 2003 până la 5 iunie 2003, obligându-l la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva deciziei, în termen legal, a declarat recurs inculpatul A.D., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor şi, pe fond, reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptei comisă de inculpat.
Cu privire la motivul de recurs formulat de inculpat şi care vizează reducerea pedepsei, se apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului, atât în ce priveşte cuantumul, cât şi ca modalitate de executare, corespunde criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), pericolul social sporit al faptei şi persoanei inculpatului (recidivist, în forma recidivei postexecutorii), cât şi scopurilor pedepsei prevăzută de art. 52 C. pen.
În consecinţă, în cauză nefiind motive care să justifice reducerea pedepsei, urmează să fie respins recursul declarat de inculpat ca nefondat, conform dispozitivului.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.D. împotriva deciziei penale nr. 197 din 5 iunie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 22 august 2001 până la 24 iulie 2002 şi de la 31 ianuarie 2003 până la 21 octombrie 2003.
Obligă recurentul la 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4637/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4640/2003. Penal. Art.208,209 c.pen. Recurs → |
|---|
