CSJ. Decizia nr. 4675/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4675/2003
Dosar nr. 4057/2003
Şedinţa publică din 22 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 171/F din 25 iunie 2003, pronunţată în dosarul nr. 486/2003 al Tribunalului Ialomiţa, în baza art. 174 C. pen., l-a condamnat pe inculpatul D.N. la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A dedus prevenţia de la 15 august 2002 la zi şi în baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpat a unui topor.
A luat act că partea vătămată C.M. nu s-a constituit parte civilă.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.739.479 lei despăgubiri civile către Spitalul „Sf. Pantelimon” Bucureşti.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că , în ziua de 10 august 2002, partea vătămată C.C., fiind în vizită la fiica sa pe nume C.M., s-a întâlnit cu concubinul acesteia, pe nume D.N.
Intrigat de prezenţa acestuia, inculpatul D.N., i-a reproşat fratelui său D.I. acest aspect, împrejurare în care a intervenit victima C.C. cu intenţia de a-l aplana.
Inculpatul D. a mers în partea laterală a locuinţei, de unde, de sub un pat, a luat un topor, şi revenind i-a aplicat victimei C.C. o lovitură cu muchia toporului în zona capului. Victima a fost transportată la Spitalul judeţean Ialomiţa, după care a fost transferat la Spitalul „Sf. Pantelimon” Bucureşti, refuzând internarea. La data de 12 august 2002, victima a revenit la acest spital, fiind internată cu diagnosticul „Traumatism cranio-cerebral minor grad 0; fractură închisă cu înfundare os frontal; hematom parpebral drept”, iar la 15 august 2002 a decedat.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat apel, solicitând reducerea pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 421 din 1 august 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins ca nefondat, apelul declarat de inculpatul D.N.
Inculpatul a declarat recurs împotriva deciziei penale sus-menţionate, solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de omor în infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte, deoarece nu a intenţionat să ucidă victima.
În subsidiar, s-a cerut reducerea pedepsei.
Recursul îşi găseşte temeiul în dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 17 şi 14 C. proc. pen., dar nu este fondat.
Este neîntemeiată susţinerea că s-a dat faptei o greşită încadrare juridică.
Din probele administrate, rezultă că inculpatul a lovit victima cu un topor în zona capului, provocându-i un traumatism cranio-cerebral, acţiune ce duce la concluzia că inculpatul, chiar dacă nu a urmărit, a acceptat ca rezultat posibil al faptei sale moartea victimei.
Or, această poziţie subiectivă este specifică conform art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. pen., formei de vinovăţia a intenţiei. Ca atare, nu se poate reţine că fapta comisă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 183 C. pen., în cazul căreia moartea victimei se produce din culpa făptuitorului.
Se apreciază, de asemenea, că nu este întemeiată solicitarea de a se reduce pedeapsa, aceasta fiind corespunzătoare pericolului social deosebit al faptei, determinată de modalitatea şi împrejurările în care a fost săvârşită, inculpatul acţionând cu violenţă asupra victimei care încerca să aplaneze un conflict creat de inculpat, şi de persoana acestuia, necunoscut cu antecedente penale, având o atitudine de recunoaştere şi regret a faptei săvârşite.
În consecinţă, recursul va fi respins ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce la zi arestarea preventivă.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul D.N. împotriva deciziei penale nr. 421 din 11 august 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, ca nefondat.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 15 august 2002 până la 22 octombrie 2003.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 22 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4650/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 4668/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
|---|
