CSJ. Decizia nr. 4798/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4798/2003
Dosar nr.1897/2003
Şedinţa publică din 28 octombrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 51 din 17 ianuarie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpaţii:
- C.D. la:
- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. a) C. pen.;
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată, s-a dedus durata reţinerii de 24 de ore din data de 8 noiembrie 2001, precum şi durata arestului preventiv de la 9 noiembrie 2001, la zi;
- M.A.C.M. la:
- 5 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi art. 3 lit. a) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată inculpatului s-a dedus durata reţinerii de 24 de ore din data de 13 octombrie 2001, precum şi durata arestării preventive de la 14 octombrie 2001, la zi.
- P.M. la:
- 5 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată inculpatului s-a dedus durata reţinerii de 24 ore din data de 13 octombrie 2001, precum şi timpul arestării preventive de la 14 octombrie 2001, la zi.
- M.I. la:
- 5 ani închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. a) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată inculpatului s-a dedus timpul reţinerii de 24 de ore din data de 13 octombrie 2001, precum şi durata arestării preventive de la 14 octombrie 2001, la zi.
- C.C. la:
-5 ani închisoare, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. a) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată inculpatului s-a dedus durata reţinerii de 24 ore din data de 16 octombrie 2001, precum şi timpul arestării preventive de la 17 octombrie 2001, la zi.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen., tuturor inculpaţilor li s-a aplicat şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., pe durata executării pedepselor tuturor inculpaţilor le-a fost interzis exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpaţilor.
În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., a constatat că partea civilă S.N.P. P. SA şi-a recuperat parţial prejudiciul, respectiv cantitatea de 1300 litri benzină Premium cu plumb.
În baza art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 998 – art. 999 şi art. 1003 C. civ., toţi inculpaţii au fost obligaţi, în solidar să plătească părţii civile S.N.P. P. SA, suma de 891.477 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
În temeiul art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul C.D., în folosul statului, a următoarelor bunuri care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea infracţiunii şi anume:
- instalaţia artizanală formată din două ştuţuri cu robinet prevăzute cu 2 furtune, unul din material plastic de culoare roşie cu diametrul de 3 cm şi lungime de 10 m şi unul din cauciuc de culoare bej cu diametrul de 2,5 cm şi lungime de 3m;
- un furtun din plastic de culoare albă, cu diametrul de 3 cm şi lungimea de 30 m;
- un ciocan metalic în greutate de 500 gr;
- 21 de butoaie din tablă cu capacitatea de 200 litri fiecare;
- 21 de bidoane din plastic cu capacitatea de 20 litri fiecare.
În baza art. 109 alin. (4) C. proc. pen., a dispus restituirea către:
- inculpatul M.A.C.M. a telefonului mobil marca Mitsubishi de culoare neagră, cu cartelă Connex seria FZ nr. 1307253 aflat la camera de corpuri delicte a poliţiei oraş Buftea, conform dovezii seria B, 0012655 din 10 decembrie 2001;
- inculpatul M.I. a telefonului mobil marca NOKIA 5110 de culoare neagră, cu cartela Connex seria 0503574, aflat la camera de corpuri delicte a poliţiei oraş Buftea, conform dovezii seria B nr. 0012655 din 10 decembrie 2001;
- martora R.C. a telefonului mobil marca Motorola C 520 de culoare neagră, cu cartela Cosmorom, seria SE nr. 0315 AB3B3, aflat la camera de corpuri delicte a poliţiei oraşului Buftea, conform dovezii seria B nr-00126655 din 10 decembrie 2001.
În baza art. 116 C. pen., a aplicat inculpaţilor măsura de siguranţă a interzicerii de a se afla pe raza comunei Periş, jud. Ilfov, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., inculpaţii C.D. şi M.I. au fost obligaţi să plătească statului suma de câte 2.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar inculpaţii M.A.C.M., P.M. şi C.C. câte 2.450.000 lei, cu acelaşi titlu, din care suma de câte 450.000 lei reprezentând onorariul cuvenit pentru apărarea din oficiu urmează a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în fapt următoarele:
Inculpaţii M.A.C.M., P.M., C.C. şi M.I. au fost angajaţi în calitate de agenţi de pază în cadrul SC C.S.B. SA, având ca obiectiv paza conductelor de transport produse petroliere, aparţinând S.N.P. P. SA, sucursala Petrotrans Ploieşti şi care traversau zona pădurii nr. 1 Buriaş din comuna Periş jud. Ilfov.
La data de 10 decembrie 2001, dimineaţa, cei 4 inculpaţi au intrat de serviciu, urmând să iasă din tură a doua zi 13 octombrie 2001, orele 8,30. În după amiaza aceleiaşi zile (12 octombrie 2001), inculpatul M.A.C.M. a fost contactat telefonic de un individ din satul Ciocănari şi pe care îl cunoştea sub numele de N. „B.” şi care i-a solicitat să-i permită să sustragă benzină din conductă.
În dimineaţa zilei de 13 octombrie 2001, în jurul orelor 5,00 – 6,00, cei patru inculpaţi au fost solicitaţi de numitul B.D.D., şofer la aceeaşi unitate, să îl ajute pe el şi pe şeful de tură, numitul M.F., cu care se afla în patrulare, să pornească maşina, întrucât aceasta avea o defecţiune.
După ce au reuşit să pornească maşina, inculpaţii au plecat, ocazie cu care inculpatul M.A.C.M. le-a comunicat celorlalţi trei inculpaţi, faptul că vor veni câteva persoane să sustragă benzină din conducte, cerându-le să nu se opună.
Inculpaţii P.M. şi M.I. s-au deplasat către Valea 2, urmând să-i anunţe pe ceilalţi doi inculpaţi în cazul în care hoţii de benzină au venit. După cca. 4 minute, inculpatul P.M. s-a întors, spunându-le inculpaţilor M.A.C.M. şi C.C. că deja persoanele respective au venit şi că sustrag benzină din conducte. Cu acest prilej i-a spus inculpatului C.C. zis „O.” să meargă în zona Sonde cu telefonul mobil pentru a-i anunţa, în ipoteza în care vor veni organele de poliţie.
Inculpatul C.C. s-a deplasat către zona Sonde, iar inculpatul M.A.C.M. împreună cu inculpatul P.M. au plecat spre Valea 2, unde se aflau persoanele care sustrăgeau benzină, precum şi inculpatul M.I. Ajunşi în acea zonă, inculpaţii au observat cca. 6-7 persoane care furau benzină din conductă cu ajutorul unei instalaţii artizanale, benzina fiind încărcată în mai multe bidoane din plastic şi în butoaie din tablă de 200 litri.
Printre cei care sustrăgeau benzină, inculpatul M.A.C.M. l-a recunoscut pe numitul N. zis „B.”, pe L., pe D. (inculpatul C.D.) şi pe vărul acesteia.
În acea zi, inculpatul C.D. avea părul vopsit în negru, fiind recunoscut de inculpatul M.A.C.M. întrucât în luna mai 2001 au lucrat împreună la SC R.T.S. SRL.
Grupul celor 6-7 persoane care sustrăgeau benzină venise cu biciclete şi o căruţă în care erau încărcate recipiente cu benzină.
Inculpatul M.A.C.M. a avut o discuţie cu N. zis „B.”, acesta din urmă promiţând că le va da celor 4 inculpaţi 4.000.000 lei, dacă îi lasă să sustragă în continuare benzină.
La scurt timp, în zonă au apărut organele de poliţie, moment în care inculpaţii M.A.C.M., P.M. şi M.I. au fugit prin pădure. Acelaşi lucru l-au făcut şi cele 6-7 persoane care sustrăgeau benzină, care au fugit cu bicicletele şi căruţele, abandonând butoaiele şi canistrele, atât cele pline, cât şi cele goale.
Cu ocazia cercetării la faţa locului, a fost descoperită la o distanţă de aproximativ 3 m de axul drumului forestier, care străbătea pădurea nr. 1, instalaţia artizanală folosită la sustragerea benzinei formată din 2 ştuţuri cu robinet şi care erau prevăzute cu două furtune, unul din material plastic de culoare roşie cu diametrul de 3 cm şi lungimea de 10 m şi unul din cauciuc, de culoare bej, cu diametrul de 2,5 cm şi o lungime de 3 m.
S-a constatat, de asemenea, că la locul faptei persista un puternic miros de benzină, iar în locul în care se afla montată instalaţia artizanală, pe fundul gropii, cât şi pe margine, solul era îmbibat cu benzină, pe o rază de aproximativ 40 m.
Pe o rază de cca. 500 m de la locul unde se afla instalaţia artizanală au fost descoperite, în total, 21 de butoaie din tablă cu capacitatea de 200 litri fiecare, din care 6 erau pline cu benzină, 21 de bidoane din plastic cu capacitate de 20 litri fiecare, din care 11 erau pline cu benzină, precum şi un ciocan metalic în greutate de 500 gr şi un furtun din plastic de culoare albă cu diametrul de 3 cm şi lungimea de 30 m. Toate recipientele ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului au fost predate pe bază de dovadă.
Din produsul petrolier aflat în recipientele găsite la faţa locului au fost ridicate probe în vederea expertizării ştiinţifice, iar cantitatea totală de 1300 litri benzină sustrasă din conductă a fost predată reprezentanţilor S.N.P. P., sucursala Petrotrans SA.
În urma analizelor efectuate din probele ridicate de la locul faptei, a rezultat că acestea corespund sortimentului de benzină premium cu plumb, sortiment care se transportă prin pompare pe conducta Ploieşti – Bucureşti.
S-a mai precizat că pe conducta magistrală Ploieşti - Bucureşti s-a transportat benzină premium cu plumb la nivelul calitativ indicat din probele ridicate din cantitatea de 1300 litri care a fost găsită în ziua de 13 octombrie 2001 în zona pădurea 1 din comuna Periş, jud. Ilfov.
Întrucât s-a recuperat o parte din benzina sustrasă, S.N.P. P. SA, sucursala Petrotrans Ploieşti s-a constituit parte civilă cu suma de 891.477 lei, reprezentând contravaloarea analizelor efectuate.
Împotriva hotărârii pronunţată de prima instanţă au declarat apel inculpaţii C.C., M.I., P.M., M.A.C.M. şi C.D. pe care au criticat-o, în principal, cu privire la greşita condamnare, susţinând că nu se fac vinovaţi de comiterea faptelor imputate, solicitând a se dispune achitarea, întrucât nu au participat la sustragerea ce a avut loc la data menţionată şi nici probele de la dosar nu sunt în măsură să justifice acest lucru, iar în subsidiar, referitor la pedepsele aplicate pe care le apreciază ca fiind prea severe, solicitând redozarea lor în raport cu circumstanţele lor personale.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 191/ A din 4 aprilie 2003, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi.
În motivarea acestei decizii s-a arătat că „Din materialul probator administrat în cauză, procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 13 octombrie 2001, planşele foto, procesele-verbale de confruntare, procesul-verbal de prezentare pentru recunoaştere, depoziţiile martorilor M.F., B.D.D. rezultă fără echivoc vinovăţia inculpaţilor, în sensul că, la data de 13 octombrie 2001, inculpatul C.D. împreună cu alte persoane rămase neidentificate şi faţă de care s-a dispus disjungerea cauzei, printr-o instalaţie artizanală, au sustras benzină din conducta SC P. SA, fiind ajutaţi de ceilalţi patru inculpaţi care erau agenţi de pază în zona respectivă, iar la sosirea organelor de poliţie au fugit cu toţii şi au fost identificaţi ulterior.
S-a mai arătat că vinovăţia inculpaţilor este dovedită şi cu declaraţiile complete date de inculpaţii M.A.C.M. şi P.M. care au recunoscut săvârşirea faptelor, arătând toate circumstanţele reale în care acestea au fost comise, precum şi persoanele şi contribuţia acestora la săvârşirea infracţiunilor.
S-a conchis, că faţă de probele menţionate, critica inculpaţilor prin care solicită a se dispune achitarea pentru neparticipare la săvârşirea faptelor este neîntemeiată şi prin urmare nu poate fi primită, cu atât mai mult cu cât aceştia nu au făcut dovezi care să dovedească contrariul.
În ce priveşte cea de a doua critică şi anume greşita individualizare a pedepselor s-a arătat că la stabilirea acestora s-au avut în vedere toate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), „inclusiv şi circumstanţele reale, persoana inculpaţilor care nu au recunoscut comiterea faptelor şi aveau calitatea de agenţi de pază, mai puţin inculpatul C.D., având obligaţie de serviciu paza conductelor petroliere” şi că „în raport de toate aceste criterii, aplicarea unor pedepse de câte 5 ani fiecărui inculpat este de natură a realiza scopul pedepsei aşa cum acesta este circumscris în art. 52 C. pen.”
Împotriva deciziei pronunţată de curtea de apel au declarat recurs inculpaţii C.D., C.C., M.A.C.M., M.I. şi P.M. pe care au criticat-o pentru aceleaşi motive invocate şi la judecată, la instanţa de apel şi anume:
- în principal, achitarea, întrucât nu se fac vinovaţi de comiterea faptelor imputate, probele de la dosar nefiind în măsură să dovedească acest lucru;
- în subsidiar, reducerea pedepselor pe care le consideră ca fiind prea severe, prin reaprecierea criteriilor de individualizare şi în special cele referitoare la persoana lor, în sensul că nu au antecedente penale şi au situaţii familiale deosebite.
Recursurile declarate de inculpaţi sunt nefondate.
Aşa după cum rezultă din cele mai sus arătate, se constată că inculpaţii au criticat Decizia curţii de apel pentru aceleaşi motive invocate şi la judecata în apel şi anume, lipsa de vinovăţie şi gravitatea pedepselor aplicate.
Recursurile declarate de inculpaţi se constată că nu sunt fondate deoarece:
Atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au reţinut o corectă situaţie de fapt şi au arătat dovezile pe care se bazează vinovăţia inculpaţilor şi care au fost analizate în mod detaliat în hotărârile pronunţate.
Întrucât în prezenta cale de atac, inculpaţii nu au făcut alte dovezi care prin conţinutul lor să înlăture constatările instanţelor de fond şi apel, se constată că susţinerile lor potrivit cărora nu se fac vinovaţi de comiterea faptelor imputate nu pot fi primite şi deci critica prin care solicită a se dispune achitarea este nefondată.
Şi în ce priveşte critica formulată în subsidiar, şi anume reducerea pedepselor se constată că este tot nefondată, întrucât pedepsele de câte 5 ani închisoare la care au fost condamnaţi inculpaţii, situate în imediata apropiere de limita minimă prevăzută de textele de lege incriminatoare, nu pot fi considerate ca fiind severe, având în vedere pericolul social al faptelor comise, calitatea inculpaţilor de paznici, cu excepţia inculpatului C.D., care aveau drept obligaţie de serviciu tocmai paza conductelor de petrol, la care se adaugă şi poziţia procesuală avută, în sensul că au dat dovadă de nesinceritate, susţinând că nu au participat la comiterea acestora în pofida probelor care au evidenţiat contrariul.
Aşa fiind, aplicând inculpaţilor pedepse de câte 5 ani închisoare se constată că instanţele de fond şi apel au dat eficienţă şi datelor favorabile acestora şi anume lipsa antecedentelor penale şi situaţiei familiale a acestora.
Pentru considerentele arătate, având în vedere că verificând Decizia atacată în raport şi cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existenţa unor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursurile declarate de inculpaţii C.D., C.C., M.A.C.M., M.I. şi P.M. sunt nefondate şi a fi respinse ca atare în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.D., C.C., M.A.C.M., M.I. şi P.M. împotriva deciziei penale nr. 191 A din 4 aprilie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedepsele aplicate, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 8 noiembrie 2001, la 28 octombrie 2003, pentru inculpatul C.D., de la 13 octombrie 2001, la 28 octombrie 2003, pentru inculpaţii M.A.C.M., P.M. şi M.I. şi de la 16 octombrie 2001, la 28 octombrie 2003, pentru inculpatul C.C.
Obligă pe recurenţi la plata sumei de câte 1.400.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 octombrie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 4796/2003. Penal. Art.197 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4841/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
---|