CSJ. Decizia nr. 848/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 848/2003
Dosar nr. 4707/2002
Şedinţa publică din 19 februarie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 636 din 5 iulie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, s-a dispus condamnarea inculpaţilor:
A.M. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi, în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus perioada arestului preventiv din durata pedepsei aplicate de la 18 iulie 2001, la zi.
B.M. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi la pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 350 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus perioada arestului preventiv din durata pedepsei aplicate de la 19 iulie 2001, la zi.
C.V. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi la pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzut de art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1294 din 20 august 1997, pronunţată de Judecătoria Buftea, pedeapsă ce va fi executată de inculpat alături de cea aplicată în această cauză, în total 8 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus perioada arestului preventiv din durata pedepsei aplicate de la 18 iulie 2001, la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea instalaţiei artizanale folosită la săvârşirea infracţiunii.
În baza art. 14, raportat la art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., s-a dispus obligarea în solidar a inculpaţilor la plata sumei de 2.393.301 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă S.N.P. P. S.A., sucursala Petrotrans Ploieşti.
În temeiul art. 191 C. proc. pen., inculpaţii au fost obligaţi să plătească câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 300.000 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu ce va fi suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
În perioada iunie – iulie 2001, în mod repetat, inculpaţii au sustras benzină din conducta petrolieră ce tranzitează oraşul Buftea, folosind o instalaţie artizanală.
La data de 17 iulie 2001, organele de poliţie au depistat un grup de mai multe persoane, printre care şi cei trei inculpaţi sustrăgând benzină din conductă.
În urma somaţiei, făptuitorii au fugit, la faţa locului rămânând abandonate atelaje şi recipiente pline cu produs petrolier. În aceste împrejurări, s-a descoperit şi instalaţia artizanală folosită de inculpaţi pentru sustragerea benzinei.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor s-a stabilit pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de depistare, planşe fotografice, buletine de analiză, dovezi de restituire, declaraţiile martorilor C.M., C.A., P.I., I.C., S.I., rapoartele lucrătorilor de poliţie, declaraţiile inculpaţilor.
Inculpaţii B.M. şi C.V. au avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal, în final recunoscând faptele comise.
Inculpatul A.M. nu a recunoscut infracţiunea reţinută în sarcina sa, susţinând că la momentul comiterii acesteia se afla, în realitate, la Spitalul Buftea. Susţinerile sale au fost contrazise de declaraţiile celorlalţi coinculpaţi şi ale martorilor C.M. şi C.A.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 656 din 8 octombrie 2002, a respins ca nefondate apelurile inculpaţilor.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal inculpaţii A.M., B.M. şi C.V. care au solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunţate şi reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
În ultimul cuvânt, recurentul inculpat A.M. a susţinut că nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa.
Examinând recursurile, Curtea constată că acestea nu sunt întemeiate.
Instanţa de judecată a reţinut în mod corect vinovăţia inculpaţilor A.M., B.M. şi C.V. pe baza unui probatoriu concludent, analizat şi interpretat în mod judicios.
Participarea inculpatului A.M. la săvârşirea infracţiunii de sustragere în mod repetat de produse petroliere este pe deplin dovedită de probele administrate în cauză, din coroborarea declaraţiilor inculpaţilor B.M. şi C.V. cu declaraţiile martorilor C.M. şi C.A. şi rapoartele lucrătorilor de poliţie prezenţi la eveniment şi care l-au recunoscut, rezultând în mod indubitabil acest lucru.
Cât priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Curtea constată că nici acesta nu este fondat.
Individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor A.M., B.M. şi C.V. s-a făcut cu respectarea şi punerea în valoare a criteriilor prevăzute de articolul 72 C. pen.
Instanţa de judecată a apreciat în mod just asupra pericolului social concret al infracţiunii săvârşite, a caracterului organizat de comitere a acesteia, a împrejurărilor în care s-a produs sustragerea de produse petroliere (noaptea, de un grup de persoane), a valorii prejudiciului cauzat.
Totodată, instanţa de judecată a apreciat în mod diferenţiat cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor, în funcţie şi de existenţa antecedentelor penale, ceea ce a atras aplicarea unor pedepse mai mari în cazul inculpaţilor B.M. şi C.V.
Curtea constată că prin modul de individualizare a pedepselor aplicate celor trei recurenţi-inculpaţi, instanţa de judecată a respectat spiritul articolului 52 C. pen., făcând din sancţiunile aplicate mijloace de constrângere şi reeducare a acestora.
Pentru aceste motive şi constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă recursurile inculpaţilor A.M., B.M. şi C.V. ca nefondate.
Timpul arestării preventive se va deduce din durata pedepselor aplicate, pentru recurenţii inculpaţi A.M. şi C.V. de la 18 iulie 2001, la zi, iar pentru B.M. de la 19 iulie 2001, la zi.
Recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) şi art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.M., B.M. şi C.V. împotriva deciziei penale nr. 656/ A din 8 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpaţilor A.M. şi C.V. de la 18 iulie 2001 şi de la 19 iulie 2001, pentru inculpatul B.M. până la 19 februarie 2003.
Obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 841/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 849/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
---|