ICCJ. Decizia nr. 1037/2004. Penal. Lg.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1037/2004
Dosar nr. 4105/2003
Şedinţa publică din 20 februarie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 413 din 22 aprilie 2003, Tribunalul Bucureşti, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpaţii: P.N. şi I.L. la câte o pedeapsă de 5 ani închisoare fiecare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Conform art. 65 C. pen., a interzis ambilor inculpaţi drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenţia inculpatei I.L. de la 15 ianuarie 2002 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a acesteia.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a constatat că inculpatul P.N. a fost reţinut la 15 ianuarie 2002, pentru 24 ore.
Conform art. 350 C. proc. pen., a dispus arestarea acestuia.
În baza art. 118 lit. b) C. proc. pen., raportat la art. 17 din Legea nr. 143/2000 a confiscat de la inculpata I.L. cantitatea de 1,85 grame heroină, rămasă după analizele de laborator.
În baza art. 118 lit. d) C. proc. pen., a confiscat de la inculpatul P.N. suma de 150.000 lei.
În baza art. 169 C. proc. pen., a dispus restituirea sumei de 6.000.000 lei, consemnată la C.E.C. V., conform recipisei de consemnare nr. 4230.02/02/40.6/001074 la 16 ianuarie 2002 şi a sumei de 100 dolari S.U.A. consemnată la B.N.R., 16 ianuarie 2002, către inculpata I.L.
În baza art. 191 C. proc. pen., a obligat fiecare inculpat la câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin procesul verbal din data de 15 ianuarie 2002 organele de poliţie s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpata I.L. şi inculpatul P.N. care locuiesc fără forme legale la adresa din Bucureşti, se ocupa cu vânzarea de droguri.
În cauză s-a efectuat o percheziţie domiciliară în urma autorizaţiei de percheziţie nr. 299/P/2002, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Din procesul verbal de percheziţie au rezultat următoarele: „În urma percheziţiei domiciliare au fost găsite şi ridicate următoarele: în cojocul maro al numitei I.L., care se afla în cuierul suspendat al uşii de la intrare se aflau într-o bucată de punguţă de culoare alb-transparent se găseau 19 punguţe din plastic de culoare alb-transparent sigilate la un capăt, prin ardere conţinând o substanţă pulverulentă de culoare maronie".
Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 108295 din 15 ianuarie 2002, a rezultat că proba cu substanţe de culoare maronie, găsită, este constituită din 1,94 gr. heroină, substanţă ce face parte din tabelul anexă la Legea nr. 143/2000.
Inculpaţii au avut o atitudine oscilantă, în sensul că, inculpata I.L. a precizat că dozele de heroină, găsite în cojocul său aparţineau celuilalt inculpat, P.N. care îi este concubin şi care le comercializa iar, ulterior, a declarat că chiar ea vindea heroina contra sumei de 100.000 lei doza, diverşilor consumatori.
Inculpatul P.N. a declarat în faza de urmărire penală că nu este consumator de droguri şi nu se ocupă de comercializarea acestora, iar substanţa, drog, găsită, aparţine concubinei sale, I.L. care se ocupa cu vânzarea de droguri.
În faza de cercetare judecătorească acelaşi inculpat a precizat că nici concubina sa nu este consumatoare de heroină şi nu locuia în permanenţă cu aceasta ci venea de 2-3 ori pe săptămână, în domiciliul ei.
Declaraţiile inculpaţilor au fost combătute de cele ale martorilor D.C. şi C.D.A., care au relatat că sunt consumatori de droguri şi au cumpărat, de mai multe ori heroină, de la 2 inculpaţi şi au indicat locul unde domiciliază aceştia, care corespunde cu adresa inculpaţilor.
Fapta celor doi inculpaţi care au fost depistaţi deţinând heroină, în scop de trafic, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Întrucât din probe nu s-a făcut dovada că inculpaţii sunt consumatori de droguri ci numai traficanţi, în modalitatea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, tribunalul a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata I.L., în infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, ca nefondată.
La individualizarea pedepselor, tribunalul a ţinut seama de criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv de gradul ridicat de pericol social al faptei comise, de modalitatea de operare, de atitudinea oscilantă a celor 2 inculpaţi, dar şi de împrejurarea că aceştia nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, I.L. are un copil minor în îngrijire, are bune caracterizări de la vecini, iar inculpatul P.N., este încadrat în muncă la firma F. SRL şi realizează venituri în mod legal.
Faţă de aceste considerente, pentru a da posibilitatea inculpaţilor să fie recuperaţi social, şi având în vedere faptul că aceştia sunt la prima abatere de la legea penală, tribunalul a coborât pedepsele aplicate inculpaţilor, sub limita minimă prevăzută de legea penală.
Împotriva acestei sentinţe în termen legal au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpaţii P.N. şi I.L.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti critică hotărârea pentru netemeinicie sub aspectul aplicării dispoziţiilor art. 74 şi art. 76 C. pen., în privinţa ambilor inculpaţi.
În motivarea apelului se arată de către Parchet că în mod greşit au fost reţinute în favoarea inculpaţilor circumstanţe atenuante, în raport cu gradul de pericol social extrem de ridicat al faptelor comise, definit şi de rezonanţa socială negativă a acestor activităţi, de impactul pe care acestea îl au asupra sănătăţii publice şi a fiecărui individ.
În aprecierea acestui element nu trebuie omisă modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunii şi de împrejurările ce au însoţit aceste activităţi infracţionale.
Ambii inculpaţi, care, de altfel erau şi concubini, se ocupau cu vânzarea de droguri, martorii audiaţi arătând că atunci când nu o găseau pe inculpată, cumpărau droguri de la inculpat.
Durata desfăşurării activităţii de comercializare a drogurilor, de cel puţin un an, majoritatea cumpărătorilor reliefând împrejurarea că sunt consumatori de aproximativ un an şi obişnuiesc să cumpere de la adresa inculpaţilor, este semnificativă în aprecierea gradului de pericol social al infracţiunilor.
De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere faptul că cei cărora le comercializau drogurile erau persoane tinere, abia trecute de vârsta adolescenţei, unul dintre aceştia fiind chiar un minor de 16 ani (martorul C.A.D.).
În aprecierea circumstanţelor personale ale inculpaţilor nu este suficientă doar remarcarea împrejurării că nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, de vreme ce ambii inculpaţi nu au ocupaţie înţelegând să-şi procure mijloacele de existenţă prin săvârşirea unor astfel de fapte. Deşi inculpatul P.N. a arătat că este încadrat în muncă, nu a făcut nici un fel de dovadă în sensul celor susţinute.
Inculpatul P.N. critică hotărârea primei instanţe sub următoarele aspecte:
Instanţa nu a fost legal sesizată, rechizitoriul fiind lovit de nulitate absolută întrucât nu este datat, astfel că nu se poate stabili când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului.
Mandatul de percheziţie nu are precizată ora la care a fost întocmit, deci nu se poate stabili dacă a fost semnat şi ştampilat înainte sau după efectuarea percheziţiei.
Mandatul de percheziţie nu precizează numărul poştal al imobilului pentru care s-a încuviinţat percheziţia.
Nu se poate stabili ce calitate a avut în faza de urmărire penală, de învinuit sau inculpat.
Conform referatului de terminare a urmăririi penale, acţiunea penală a fost pusă în mişcare, prin ordonanţa nr. 299/P/2002, emisă la 16 ianuarie 2002, deşi nu se precizează că se referă doar la I.L.
Deşi aveau interese contrare, inculpaţii au fost asistaţi de aceiaşi avocaţi.
Faţă de aceste aspecte solicită admiterea apelului şi în baza art. 333 C. proc. pen., restituirea cauzei la Parchet pentru refacerea urmăririi penale.
În subsidiar solicită achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă că este autorul faptei.
Inculpata I.L. solicită schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, drogurile găsite fiind pentru consumul propriu.
În subsidiar solicită aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 476/ A din 22 august 2003, a admis apelul declarat de Parchetul pe lângă Tribunalul Bucureşti, împotriva sentinţei penale nr. 413 din 22 aprilie 2003, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală.
Desfiinţează în parte sentinţa penală şi în fond:
Înlătură dispoziţiile art. 74 şi art. 76 C. pen., pentru ambii inculpaţi şi le majorează pedepsele la câte 10 ani închisoare fiecare, pentru art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Compută prevenţia pentru inculpata I.L. de la 15 ianuarie 2002 la zi, iar pentru inculpatul P.N. compută perioada reţinerii de 24 ore, respectiv 15 ianuarie 2002.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
Respinge apelurile declarate de inculpaţii I.L. şi P.N. împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondate.
Cei doi inculpaţi nemulţumiţi şi de această hotărâre, în termenul legal, au declarat recurs, reluând motivele invocate în apelurile lor.
Recursurile sunt nefondate.
Verificându-se actele dosarului în raport de criticile formulate precum şi din oficiu, se reţine că probele au fost corect evaluate, situaţia de fapt reţinută este corespunzătoare activităţii infracţionale desfăşurată de fiecare recurent, iar încadrarea juridică este cea legală.
În raport de vinovăţia fiecăruia şi gravitatea faptelor comise, de poziţia oscilantă şi nesinceră a inculpaţilor, ce nu aveau o altă ocupaţie, deşi apţi de muncă, decât aceea de, a comercializa droguri, în special persoanelor minore, sau tinerilor abia trecuţi de vârsta adolescenţei, cererea de schimbare a încadrării juridice în infracţiunea, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 formulată de recurenta I.L., temeinic şi legal s-a respins şi urmează a fi respinsă şi de către instanţa de recurs, ca nefondată.
De asemenea, cererea de achitare, formulată de recurentul P.N. nu are temei nici în fapt şi nici în drept, neexistând nici un dubiu, cu privire la vinovăţia sa penală, în raport de infracţiunea ce legal i s-a reţinut.
Aceleaşi considerente pe deplin justificat, au determinat şi înlăturarea circumstanţelor atenuante acordate ambilor inculpaţi de către instanţa de fond, fără nici un temei faptic.
Aşa fiind, pedepsele aplicate, după înlăturarea circumstanţelor atenuante, şi anume de câte 10 ani închisoare nu pot fi socotite excesive şi deci, nu se impun a fi reduse, recurenţii constituind un real şi grav pericol, pentru societate.
În consecinţă, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate de cei 2 inculpaţi vor fi respinse, ca nefondate.
Se vor aplica şi prevederile art. 381 C. proc. pen., faţă de recurenta I.L., precum şi ale art. 192 faţă de ambii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii I.L. şi P.N., împotriva deciziei penale nr. 476 din 22 august 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Compută din pedeapsa aplicată inculpatei I.L. timpul arestării preventive de la 15 ianuarie 2002 la 20 februarie 2004.
Obligă recurenţii inculpaţi să plătească statului suma de câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 103/2004. Penal. Art.20 rap.la art.174, 175... | ICCJ. Decizia nr. 1038/2004. Penal. Art.215 alin.2 c.pen. Recurs... → |
|---|
