ICCJ. Decizia nr. 2289/2004. Penal. Art.174, 176 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2289/2004
Dosar nr. 1182/2004
Şedinţa publică din 28 aprilie 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 182 din 2 decembrie 2003, Tribunalul Olt a condamnat pe inculpatul P.S. la 25 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 şi art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Inculpatul a fost obligat la 25.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă M.F.
Pentru pronunţarea acestei hotărâri, prima instanţă a reţinut următoarea stare de fapt:
P.S., fără ocupaţie, consuma excesiv băuturi alcoolice şi, în stare de ebrietate, agresa membrii familiei şi vecinii.
În acest context, inculpatul agresa, în mod frecvent şi pe concubina sa M.I.V., care, pentru a scăpa, se refugia la părinţii săi.
În anul 2003, sus numita, fără acordul inculpatului, a plecat în Italia, la înapoiere reproşându-i-se, de către acesta, că ar fi avut comportament imoral, opunându-se categoric la intenţia ei de a pleca din nou în străinătate.
La 29 iunie 2003, pe fondul neînţelegerilor curente, sus numita s-a deplasat la nişte rude în comuna Curtişoara, Judeţul Olt, unde, în ziua de 1 iulie 2003, a venit şi inculpatul, pentru a o determina să revină în domiciliul comun.
În seara aceleiaşi zile, inculpatul, aflat în stare de ebrietate, s-a înarmat cu un topor şi i-a aplicat cu el concubinei M.I.V. mai multe lovituri în zona capului, în urma cărora victima şi-a pierdut cunoştinţa şi, la intervenţia vecinilor, a fost transportată în stare gravă la Spitalul Clinic nr. 1 Craiova, unde s-a stabilit diagnosticul de traumatism cranio – cerebral grav, plagă occipitală cu exteriorizare de substanţă cerebrală şi comă gradul IV, decedând după 15 minute de la internare.
Din concluziile raportului medico – legal de necropsie, rezultă că moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se hemoragiei contuziei şi dilacerării cerebrale, consecinţă a unui traumatism cranio – cerebral, cu fractură de boltă şi a bazei craniului, produse ca urmare a lovirii cu un corp tăietor – despicător, posibil topor, cu legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată cu decesul.
Prin Decizia penală nr. 54 din 2 februarie 2004, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, care a cerut reducerea pedepsei aplicate.
S-a motivat că pedeapsa a fost corect individualizată, de limita maximului special prevăzut de lege, ţinându-se seama de faptul că inculpatul a suferit mai multe condamnări, una pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor, fiind evidentă perseverenţa infracţională a acestuia precum şi tendinţa, pentru săvârşirea aceluiaşi gen de infracţiuni.
Împotriva acestei decizii penale, inculpatul a declarat recurs, reiterând aceeaşi cerere de a i se reduce pedeapsa aplicată, pe care o consideră prea mare.
Recursul este nefondat.
Analizând actele şi lucrările de la dosar, se constată că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt, confirmată de probele administrate în cauză şi a încadrat faptele comise de inculpat în textele de lege corespunzătoare, pedeapsa aplicată fiind just individualizată.
Ambele instanţe au făcut o corectă şi justă apreciere a pericolului social al faptelor şi împrejurărilor în care ele au fost comise, gravitatea acestora şi persoana inculpatului, recidivist, cu tendinţe de agresivitate pe fondul consumului excesiv de alcool, stabilindu-se o pedeapsă corect individualizată, în limitele prevăzute de lege şi cu respectarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Faţă de circumstanţele respective, pedeapsa nu poate fi apreciată ca severă, încât executarea ei, se impune cu necesitate, pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
Pentru considerentele arătate, având în vedere că, verificând Decizia atacată în raport şi cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. şi nefiind identificate existenţa altor motive, care analizate din oficiu, să ducă la casare, se va constata că recursul declarat de inculpat este nefondat, urmând a fi respins, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive, acesta fiind obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.S., împotriva deciziei penale nr. 54 din 2 februarie 2004 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 2 iulie 2003, la 28 aprilie 2004.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 aprilie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2288/2004. Penal. Art.174 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2291/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
