ICCJ. Decizia nr. 293/2004. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.293/2004

Dosar nr. 4351/2003

Şedinţa publică din 16 ianuarie 2004

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 33 din 29 ianuarie 2001, Tribunalul Dolj, l-a condamnat pe inculpatul P.T. la:

- 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen.;

- un an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 lit. a) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpat pentru infracţiunea, prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, art. 290 C. pen. şi art. 291 C. pen.

În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., a contopit pedepsele, dispunând executarea pedepsei celei mai grele, de 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complimentară, prevăzută de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.

A dedus prevenţia de la 15 martie 2000 la 7 iulie 2000.

S-a făcut aplicaţia art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

A fost admisă acţiunea civilă şi obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P.C.M. SRL, la plata sumei de 247.249 dolari S.U.A. în lei, la cursul oficial al zilei în care se va face plata, către partea civilă SC A.R.T. SRL şi la 105.335.643 lei către partea civilă S.N.P. P., sucursala P. Dolj.

S-a menţinut sechestrul asigurător asupra bunurilor inculpatului şi au fost anulate filele C.E.C.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, la începutul anului 1999, inculpatul P.T., administrator al SC P.C.M. SRL şi SC M.E. SRL, a intrat în relaţii de afaceri cu SC A.R.T. SRL Bucureşti, convenind să cumpere, de la aceasta din urmă, ordine de compensare a energiei electrice.

Începând cu 1 martie 1999, până la 21 mai 1999, inculpatul a încheiat un număr de 8 contracte de compensare în valoare totală de 6.799.719.289 lei, cu înţelegerea ca plata să se facă la un interval de 30 zile. La data încheierii contractelor, inculpatul a emis 4 file C.E.C., pentru contul deţinut la B.A., în valoare de 6.502.846.391 lei, deşi nu avea disponibilul necesar.

Rezultă, din Nota de constatare a Gărzii Financiare, secţia Dolj, că, în perioada 1 aprilie – 8 iunie 1999, SC P.C.M. SRL Craiova a avut disponibil în cont sume cuprinse între 0,80 lei şi 114.862.140 lei.

La rugămintea inculpatului, partea civilă SC A.R.T. SRL nu a introdus în bancă filele C.E.C., pentru decontare. Totuşi, la data de 18 mai 1999, a fost introdusă la plată fila C.E.C., pentru suma de 1.019.614.385 lei, fiind acoperită parţial la plată, pentru suma de 458.198 lei, în limita disponibilului din cont.

Pentru rezolvarea situaţiei, la data de 14 iunie 1999, între părţi s-a încheiat o convenţie, potrivit căreia celelalte 3 file C.E.C. au fost restituite inculpatului, care a emis alte 4 file C.E.C. pentru B.C.R., pentru suma totală de 6.668.936.129 lei.

Şi aceste file C.E.C. au fost refuzate la plată, pentru lipsă disponibil în cont.

Aşa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă, inculpatul a achitat o parte din suma datorată, având, la data de 31 martie 2000, un debit de 2.754.030.551 lei, la care se adaugă sumele rezultând din reactualizarea la cursul de schimb leu/ dolar.

Deşi SC P.C.M. SRL Craiova nu avea disponibilităţi băneşti, fiind datoare cu sume impresionante şi aflată în interdicţie bancară, inculpatul P.T., pentru asigurarea combustibilului necesar desfăşurării activităţii unei asociaţii familiale cu profil agricol, a solicitat S.N.P. P., sucursala Dolj, cantităţi de motorină în valoare totală de 333.879.010 lei, pe care le-a ridicat la datele de 26 octombrie 1999 şi 12 noiembrie 1999.

Plata combustibilului a fost făcută în limitele sumei de 267.104.312 lei, prin emiterea a două file C.E.C., refuzate la plată de către B.A. pentru lipsă disponibil.

Împotriva hotărârii menţionate au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, partea civilă SC A.R.T. SRL Bucureşti şi inculpatul.

La dezbaterea apelului, conform celor consemnate prin încheierea din 1 octombrie 2001, apărătorul ales al inculpatului, avocat C.N., a cerut recuzarea întregului complet de judecată, întrucât, în precedent, s-a mai pronunţat într-o cauză asemănătoare, vizându-l pe inculpat.

Prin Decizia penală nr. 522 din 8 octombrie 2001, Curtea de Apel Craiova, secţia penală, a admis apelurile declarate de procuror şi partea civilă şi, desfiinţând hotărârea atacată a decis:

- schimbarea încadrării juridice, conform art. 334 C. proc. pen., din infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (2), (4) şi (5) C. pen. (două fapte), art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 (două fapte), art. 290 C. pen. (două fapte) şi art. 291 C. pen. (două fapte), în infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (2), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 215 alin. (2) şi (4) C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 215 alin. (2), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), l-a condamnat pe inculpatul P.T. la 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.

În baza art. 215 alin. (2), 4 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), l-a condamnat pe inculpat la 3 ani închisoare.

Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.

Au fost menţinute dispoziţiile sentinţei cu privire la rezolvarea laturii civile, cu precizarea că în drepturile părţii civile SC A.R.T. SRL se subrogă SC S.R. SRL Bucureşti.

A fost dedusă prevenţia din perioada 15 martie 2000 la 7 iulie 2000.

Împotriva deciziei instanţei de apel, a declarat recurs inculpatul P.T.

Curtea Supremă de Justiţie, prin Decizia penală nr. 3611 din 16 iulie 2002, a admis recursul inculpatului, a casat Decizia şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova, întrucât cererii de recuzare formulată de apărător, nu i s-a dat cursul prevăzut de art. 52 C. proc. pen.

Curtea de Apel Craiova, rejudecând cauza, prin Decizia penală nr. 28 din 4 februarie 2003, a admis apelurile declarate de procuror şi partea civilă.

A desfiinţat sentinţa şi în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea, prevăzută de art. 215 alin. (2), (4) şi (5) C. pen. (două fapte) art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 (două fapte) art. 290 C. pen. (două fapte) şi art. 291 C. pen. (două fapte) în infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (2), (4) şi (5) C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 215 alin. (2) şi (4) C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 215 alin. (2), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe inculpatul P.T. la 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pentru fapta comisă, în dauna SC A.R.T. SRL Bucureşti.

În baza art. 215 alin. (2) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe acelaşi inculpat la 3 ani închisoare, pentru fapta comisă, în dauna S.N.P. P., sucursala P. Dolj.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.

A dedus prevenţia de la 15 martie 2000, la 7 iulie 2000.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 64 şi art. 71 C. pen.

S-au menţinut rezolvările sentinţei, cu privire la latura civilă, cu precizarea că în drepturile părţii civile SC A.R.T. SRL Bucureşti, se subrogă SC S.R. SRL Bucureşti.

A menţinut sechestrul asigurător aplicat pe bunurile inculpatului, inclusiv pentru bunurile imobile, pentru care se dispune luarea inscripţiei ipotecare.

A respins ca nefondat apelul inculpatului.

Curtea Supremă de Justiţie, prin Decizia penală nr. 2488 din 27 mai 2003 a respins recursul declarat de inculpat, împotriva deciziei instanţei de apel, considerând neîntemeiată critica formulată în sensul că pedeapsa ar fi prea severă.

Prin contestaţia în anulare formulată, condamnatul solicită desfiinţarea ultimei decizii, susţinând că pentru termenul din 27 mai 2003, când s-a judecat recursul, nu a fost citat la domiciliul său, din municipiul Craiova, str. Câmpia Islaz, ci la acel din municipiul Craiova, str. 30 Decembrie, unde locuise anterior şi de unde citaţia a fost restituită cu menţiunea „destinatarul mutat", astfel că nu a avut posibilitatea să se prezinte la proces.

Contestaţia este întemeiată.

La judecarea recursului declarat de inculpat, acesta se citează, astfel cum prevede art. 38511 C. proc. pen.

Potrivit art. 386 lit. a) C. proc. pen., contestaţia în anulare se poate face când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.

În speţă, contestatorul a fost citat la adresa indicată de el în cererea de recurs, dar factorul poştal care a completat procesul verbal de îndeplinire a procedurii a făcut menţiunea „destinatarul mutat". Din actele dosarului rezultă totuşi, că el domiciliază în Craiova, str. Câmpia Islaz, unde de altfel a fost citat şi de Curtea Supremă de Justiţie în primul recurs (dosar nr. 5017/2001).

În această situaţie, instanţa de recurs nu putea proceda la soluţionarea cauzei în absenţa inculpatului, mai înainte de a fi dispus citarea lui la acea adresă sau la sediul consiliului local în raza căruia a comis infracţiunile.

Constatându-se că P.T. a făcut contestaţia în anulare în termen legal şi că la judecarea recursului nu a fost legal citat, contestaţia în anulare urmează a fi admisă, a se desfiinţa Decizia atacată şi se va fixa termen pentru judecarea recursului, menţinându-se starea de arest a inculpatului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul P.T.

Desfiinţează Decizia penală nr. 2488 din 27 mai 2003 a Curţii Supreme de Justiţie.

Fixează termen pentru rejudecarea recursului la data de 12 martie 2004.

Se vor cita părţile.

Se va face adresă la Baroul de Avocaţi Bucureşti, pentru desemnarea unui apărător din oficiu.

Menţine starea de arest a inculpatului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 ianuarie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 293/2004. Penal