ICCJ. Decizia nr. 3662/2004. Penal. Art.174 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3662/2004
Dosar nr. 2796/2004
Şedinţa publică din 1 iulie 2004
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 47 din 13 februarie 2004, pronunţată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr. 3636/2003 s-au dispus următoarele:
În baza art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul PÎRVAN IONUŢ COSMIN la 7 ani închisoare.
S-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-au interzis inculpatului conform art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, începând cu data terminării executării pedepsei principale a închisorii.
S-a dispus degradarea militară a inculpatului.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive a inculpatului, începând cu 27 septembrie 2002 şi până la zi, 13 februarie 2004.
S-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului.
A obligat inculpatul la 30.000.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă M.C.
A obligat inculpatul la plata sumei de 8.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa astfel, s-au reţinut următoarele:
Inculpatul P.I.C., de 27 ani, este căsătorit, are un copil minor şi lucra ca paznic la o societate din localitate.
La circa 800 m faţă de domiciliul inculpatului, de circa 3 ani, pe raza localităţii se stabilise şi M.M., de 67 ani care locuia singur şi cu care P.I.C. se afla în relaţii de prietenie.
În probele administrate pe parcursul procesului penal, rezultă că pe fondul consumul exagerat de alcool, inculpatul P.I.C. manifesta un comportament violent, iar ulterior, nu-şi mai amintea cele întâmplate, aspect cunoscut de rudele sale şi persoanele din localitate.
La data de 25 septembrie 2002, inculpatul a mers la societatea unde îşi desfăşura activitatea şi a consumat circa 300 ml vin, revenind la domiciliu, în jurul orelor 13.00.
Întrucât la locuinţa sa venise în vizită C.I. (unchiul soţiei inculpatului, domiciliat în judeţul Hunedoara), inculpatul P.I.C. a reparat împreună cu acesta o anexă la gospodărie şi a consumat singur 300 ml palincă, după care, în jurul orelor 16.30, cei doi s-au deplasat în satul Zlata, situat la circa 3 km, la domiciliul unei cunoştinţe, unde inculpatul a consumat circa 500 ml ţuică.
La înapoierea din localitatea respectivă, inculpatul P.I.C. şi C.I., au mers la barul aparţinând C., unde au consumat fiecare două sticle de bere. La scurt timp, C.I. i-a solicitat inculpatului să meargă la locuinţa sa, însă P.I.C. a refuzat şi a rămas cu martorul B.G.M., pentru a-i reproşa acestuia faptul că anterior acesta exercitase acte de violenţă asupra unei cunoştinţe. Cu această ocazie, inculpatul l-a luat pe martor cu o mână după gât şi a strâns pumnul, însă, fiind atenţionat asupra acestui aspect a renunţat să exercite acte de violenţă şi s-a despărţit de martorul B.G.M., în jurul orelor 19.30, în centrul localităţii.
În continuare, inculpatul P.I.C. s-a deplasat pe o uliţă unde erau mai multe persoane adunate la colţ şi după ce le-a solicitat băuturi alcoolice, le-a adresat expresii indecente şi fără motiv, a intenţionat să se certe cu acestea. Observând starea în care se afla inculpatul, martorul L.G. a aplanat neînţelegerile şi, întrucât, martorul V.E. a adus de la locuinţa sa un bidon gol din material plastic cu inscripţia A., l-a însoţit pe inculpat la domiciliul acestuia de unde a luat 2 l vin.
După ce au revenit împreună la locul unde se afla grupul respectiv, inculpatul a continuat să consume vin cu celelalte persoane, în jurul orelor 20.15, când a rămas numai cu martorul V.E., căruia i-a spus „dacă nu mă pupi, nu mai vorbesc cu tine toată viaţa".
Deoarece în bidonul respectiv rămăsese circa un litru cu vin, inculpatul P.I.C., s-a deplasat singur spre centrul localităţii şi astfel a trecut pe lângă locuinţa victimei, situată la circa 200 m faţă de zona unde s-a despărţit de martor.
Toate persoanele cu care inculpatul a consumat băuturi alcoolice în seara respectivă, au observat că acesta era îmbrăcat cu o vestă, o cămaşă de culoare închisă şi era încălţat cu o pereche de cizme de cauciuc.
În timp ce inculpatul trecea prin dreptul locuinţei M.M., acesta se afla la poartă şi l-a întrebat pe inculpat dacă are băuturi alcoolice în bidon, după care au mers împreună în locuinţă, unde inculpatul P.I.C. s-a descălţat pe hol de cizmele pe care le purta, iar apoi au turnat vin în două pahare.
Fiind în stare avansată de ebrietate, între inculpat şi victimă s-a declanşat un conflict spontan, împrejurare în care inculpatul P.I.C. a îmbrâncit victima, iar apoi a exercitat acte de violenţă asupra acesteia, lovind-o în mod repetat cu pumnul în figură. Cu aceeaşi ocazie, inculpatul i-a comprimat victimei regiunea cervicală cu mâinile, cauzându-i astfel leziuni în urma cărora a decedat în camera respectivă.
După comiterea agresiunii, inculpatul a părăsit locuinţa victimei fără a se încălţa şi a abandonat în curte obiectele de îmbrăcăminte (vestă şi cămaşă) pe care le purta.
La scurt timp, inculpatul s-a deplasat la locuinţa sa şi s-a culcat fără să discute cu soţia sa, care a venit ulterior.
La data de 26 septembrie 2002, a doua zi, în jurul orelor 7.00, martora P.I.N., soţia inculpatului, l-a întrebat unde sunt obiectele sale de îmbrăcăminte şi încălţăminte pe care le purtase când a plecat de acasă, în după-amiaza zilei anterioare, întrucât nu le găsea pentru a le da inculpatului ca acesta să plece la serviciu.
În aceeaşi zi (26 septembrie 2002), în jurul orelor 10.30, martorul L.O.P. a mers la locuinţa victimei şi întrucât aceasta nu a răspuns, a privit pe geam, împrejurare în care a observat că M.M. era căzut şi nu reacţiona.
În această situaţie, martorul s-a deplasat la locuinţa lui D.K.C., căruia i-a relatat aspectul menţionat mai sus şi la scurt timp au sesizat organele de poliţie.
Cu ocazia cercetării la faţa locului, la domiciliul victimei s-a găsit în curte obiectele de îmbrăcăminte (vesta şi cămaşa), iar în hol o pereche de cizme din cauciuc. În camera unde a fost găsită victima s-a prelevat urme papilare de pe bidonul cu vin având inscripţia Adria şi de pe cele două pahare aflate pe masă.
Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 266627/2002 eliberat de I.P.J. Teleorman, a rezultat că, în urma comparării urmelor papilare după excluderea celor care aparţineau victimei, acestea au fost create de mijlociu de la mâna dreaptă, respectiv degetul mijlociu de la mâna stângă al inculpatului.
Conform raportului de constatare medico – legală (necropsie) eliberat de S.M.L. Teleorman, a rezultat că „moartea victimei a fost violentă, s-a datorat asfixiei mecanice prin sugrumare. Leziunile constatate s-au putut produce prin lovire repetată cu corp dur, concomitent cu comprimarea regiunii cervicale cu mâinile. Sângele recoltat de la cadavru nu a conţinut alcool".
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman şi inculpatul.
Prin Decizia penală nr. 306 din 22 aprilie 2004, Curtea de Apel Bucureşti a admis recursul parchetului ce viza individualizarea pedepsei reţinându-se că pedeapsa aplicată nu corespunde cerinţelor dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), astfel că s-au înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 74 – art. 76 C. pen. şi s-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului.
Totodată s-a luat act că inculpatul şi-a retras apelul declarat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul care a solicitat reducerea pedepsei ca urmare a reţinerii dispoziţiilor art. 74 – art. 76 C. pen.
Examinând cauza, în raport de motivul invocat, cât şi din oficiu se constată că recursul este nefondat.
În mod corect instanţa de apel a reţinut că astfel dozată pedeapsa, respectiv, coborâtă sub minimul special prevăzut de lege prin aplicarea circumstanţelor atenuante, nu este aptă să răspundă scopului prevăzut de lege.
Reţinând datele ce îl caracterizează pozitiv, dar şi neacordându-se semnificaţia unor circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 – art. 76 C. pen., instanţa de apel a făcut o justă individualizare a pedepsei, astfel încât nu se impune modificarea acesteia în sensul reducerii.
Cum, examinând cauza din oficiu nu se constată motive care să conducă la casarea hotărârii, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul P.I.C. împotriva deciziei nr. 306/ A din 22 aprilie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II–a, ca nefondat.
Compută din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 27 septembrie 2002, la zi.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 400.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 iulie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3660/2004. Penal. Art.288, 293 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3664/2004. Penal. Art.20, 174, 175 c.pen.... → |
|---|
