ICCJ. Decizia nr. 4554/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4554/2004
Dosar nr. 3961/2004
Şedinţa publică din 15 septembrie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 185/D din 11 mai 2004, Tribunalul Bacău a dispus condamnarea inculpaţilor:
- P.M.I. la 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) alin. (21) lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., parte vătămată P.M.
Acelaşi inculpat a fost condamnat la 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2), lit. a) şi b) şi alin. (21) lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., parte vătămată D.I.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 170 din 12 mai 2003 pronunţată de Judecătoria Adjud, rămasă definitivă prin neapelare la data de 23 mai 2003 şi executarea acesteia în întregime alături de pedeapsă aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată de la 4 martie 2003 la 19 mai 2003 şi a reţinerii arestului preventiv de la 29 ianuarie 2004 la zi.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului.
- P.I.G. la pedeapsa de 7 ani închisoare, parte vătămată P.M.
A mai fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), alin. (21) lit. a), b) şi c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 29 ianuarie 2004 la zi.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ. şi art. 1003 C. civ., a obligat inculpaţii, în solidar, să plătească părţii civile P.M. suma de 5.000.000 lei.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., s-a luat act că partea vătămată D.I. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind integral recuperat.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de câte 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În seara zilei de 23 ianuarie 2004, inculpaţii P.I.G. şi P.M.I. Ionel s-au întâlnit la domiciliul primului, unde au convenit să se deplaseze în satul Drăguşani, pentru a procura diferite sume de bani şi bunuri, cunoscând că părţile vătămate P.M. şi D.I. sunt bătrâne şi locuiesc singure.
După ce s-au dotat cu un rucsac, o lanternă, un cuţit tip baionetă, două perechi de mănuşi, un patent şi fesuri decupate în zona ochilor, pentru a nu fi recunoscuţi de victime, s-au deplasat în comuna Parava, sat Drăguşani.
Ajungând la domiciliul părţii vătămate P.M., inculpaţii au pătruns în curte, au tăiat cu ajutorul patentului două cabluri de la telefon şi televizor, crezând că prin această acţiune au întrerupt reţeaua electrică, activitate ce a fost efectuată în concret de inculpatul P.M.I., după care, prin forţarea uşii au intrat în casă şi au ameninţat cu cuţitul victima, cerându-i bani.
Partea vătămată i-a predat inculpatului P.M.I. suma de 3.900.000 lei, care în timp ce inculpatul P.I.G. folosea ameninţător cuţitul, a mai luat din locuinţă produse cosmetice, trei sticle cu vin, produse alimentare, trei ceasuri de mână, casete audio.
După ce au pus aceste bunuri în rucsacul avut asupra lor, cei doi inculpaţi au mers la imobilul învecinat, aparţinând părţii vătămate D.I., unde au deşurubat siguranţele de la tabloul electric şi au pătruns în casă, prin forţarea sistemului de închidere.
Având fesurile trase pe faţă, după ce au repus în funcţiune circuitul electric, au intrat în camera unde era partea vătămată şi prin ameninţare cu acelaşi cuţit, ţinut în mână de inculpatul P.I.G., au imobilizat victima, luând din cameră, de sub o faţă de masă, suma de 210.000 lei, acţiunea de sustragere nemijlocită exercitând-o inculpatul P.M.I.
După comiterea faptelor, cei doi inculpaţi au revenit în comuna Orbeni, deplasându-se la domiciliul lui P.M.I. unde au ascuns rucsacul cu bunurile sustrase, care ulterior, cu ocazia percheziţiei domiciliare au fost identificate.
Banii sustraşi din locuinţele celor două părţi vătămate au fost cheltuiţi de inculpaţi în scopuri personale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii P.M.I. şi P.I.G., solicitând reducerea pedepselor aplicate.
Prin Decizia penală nr. 195 din 22 iunie 2004, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi.
În baza art. 381 C. proc. pen., a fost dedusă în continuare detenţia de la 11 mai 2004 la zi.
A fost menţinută starea de arest a inculpaţilor în condiţiile art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii P.M. Ionel şi P.I.G., solicitând admiterea acestora, casarea hotărârilor şi reducerea pedepselor aplicate, prin reţinerea în favoarea lor a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 şi art. 76 C. pen., având în vedere că au avut o poziţie procesuală sinceră şi au regretat faptele comise.
Examinând recursurile în raport de motivul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., referitor la greşita individualizare a pedepsei, se constată că nu sunt fondate şi urmează să fie respinse.
Verificând actele şi lucrările dosarului se reţine că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, conform materialului probator administrat în cauză şi au aplicat pedepse just individualizate, potrivit cerinţelor prevăzute de art. 72 şi art. 52 C. pen.
Astfel, la stabilirea şi aplicarea pedepselor, instanţele au ţinut seama de gradul ridicat de pericol social al faptelor, de modalitatea şi împrejurările comiterii faptelor, inculpaţii pătrunzând pe timp de noapte în casele părţilor vătămate P.M. şi D.I., înarmaţi cu cuţit şi baionetă, deposedându-le de bani şi bunuri prin exercitarea de ameninţări şi violenţe asupra acestora, dar şi de persoana infractorilor.
Din fişele de cazier ale inculpaţilor, rezultă că inculpatul P.I.G. se află la primul conflict cu rigorile legii penale, nefiind cunoscut cu antecedente penale, iar inculpatul P.M.I. este recidivist dovedind perseverenţă infracţională.
Aşa fiind, pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată inculpatului P.I.G. şi pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului P.M. sunt în măsură să asigure reeducarea acestora în vederea reintegrării lor în societate şi prevenţia generală, conform scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursurile declarate de inculpaţi să fie respinse ca nefondate.
Se va deduce din pedepsele aplicate timpul arestării preventive de la 29 ianuarie 2004 la 15 septembrie 2004 pentru ambii inculpaţi.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.M.I. şi P.I.G. împotriva deciziei penale nr. 195 din 22 iunie 2004 a Curţii de Apel Bacău.
Deduce din pedepsele aplicate, timpul arestării preventive de la 29 ianuarie 2004 la 15 septembrie 2004, pentru ambii inculpaţi.
Obligă pe recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4553/2004. Penal. L143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4556/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen.;... → |
|---|
