ICCJ. Decizia nr. 4642/2004. Penal. Art.174 C.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4642/2004
Dosar nr. 3411/2004
Şedinţa publică din 20 septembrie 2004
Examinând recursul de faţă, constată:
Prin sentinţa penală nr. 263 din 23 martie 2004, pronunţată de Tribunalul Dolj s-a dispus condamnarea inculpatului B.V. la 12 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus din pedeapsă du-rata reţinerii şi a arestării preventive de la 23 noiembrie 2003 la zi.
Inculpatul a fost obligat la 5.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă U.A.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea cuţitului corp delict.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În fapt s-au reţinut următoarele:
La data de 20 noiembrie 2003 inculpatul a venit acasă de la câmp în jurul orei 17,00, sub influenţa băuturilor alcoolice.
După scurt timp a strigat la poartă victima M.N. Inculpatul nu era de acord ca fiica sa R.M., care locuia împreună cu el din luna iunie 2003, să aibă relaţii cu M.N. plângându-se de mai multe ori consătenilor că fiica sa este imorală.
Inculpatul i-a spus fiicei sale să iasă afară. R.M. a ieşit în curte, unde l-a văzut pe M.N., care se îndrepta spre ea. În acel moment a venit şi inculpatul care l-a lovit pe M.N. în zona gâtului cu un cuţit pe care îl luase din bucătărie. Victima s-a retras din curte şi a reuşit să ajungă până la colţul casei numitei T.M., unde a decedat.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 4735/ A.3 din 17 decembrie 2003 s-a reţinut că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat hemorgaiei externe şi interne, urmare unei plăgi tăiate – înţepate penetrante cu secţionarea arterei subclaviculare drepte.
Situaţia de fapt a fost stabilită pe baza declaraţiilor martorilor R.M., D.C., T.M., L.R.I. şi Ş.M., declaraţiilor inculpatului şi a procesului verbal de constatare şi a planşelor fotografice.
S-a reţinut că în drept fapta comisă de inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor prevăzută de art. 174 C. pen.
Pe latură civilă s-a reţinut că inculpatul a fost de acord că plătească cheltuielile de înmormântare în sumă de 5.000.000 lei solicitate de U.A.
Prin Decizia penală nr. 223 din 6 mai 2004, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat reţinându-se că nu este întemeiată susţinerea inculpatului că a comis fapta în stare de provocare.
Inculpatul a declarat recurs susţinând că a comis fapta în stare de provocare fiind agresat de victimă şi a solicitat aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. şi în consecinţă reducerea pedepsei.
Recursul îşi găseşte temeiul în art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar nu este fondat.
Potrivit art. 73 lit. b) C. pen., constituie circumstanţă atenuantă săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.
În speţă, nu sunt însă întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru a se reţine circumstanţe atenuante a provocării, întrucât din probele administrate rezultă că inculpatul a lovit victima cu cuţitul fără ca aceasta să fi avut un comportament provocator în înţelesul art. 73 lit. b) C. pen.
Susţinerea inculpatului că victima l-a scuipat şi l-a lovit este infirmată de declaraţiile martorei R.M., care a arătat că tatăl său a ieşit în curte şi apoi a revenit în casă şi i-a spus „ieşi afară că ţi-a venit câinele", ea a ieşit şi l-a văzut pe M.N. în curte, apoi a ieşit tatăl ei din bucătărie şi fără ca victima să-i spună ceva, sau să-l agreseze, a lovit-o cu cuţitul.
Cum nici din examinarea cauzei din oficiu nu rezultă existenţa vreunui caz de casare care să poată fi luat în considerare, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce în continuare, la zi, durata arestării preventive.
Conform art. 192 alin. (1) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.V., împotriva deciziei penale nr. 223 din 6 mai 2004 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 23 noiembrie 2003 la 20 septembrie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4638/2004. Penal. Art.211 al.2 c.p. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4644/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
|---|
