ICCJ. Decizia nr. 4853/2004. Penal. Art.197 alin.2 c.pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4853/2004
Dosar nr. 5600/2003
Şedinţa publică din 29 septembrie 2004
Deliberând asupra recursului în anulare de faţă, constată:
Prin sentinţa penală nr. 789 din 2 decembrie 2002 a Judecătoriei Hârlău, au fost condamnaţi următorii inculpaţi:
1. M.C.G. după cum urmează:
- 2 ani închisoare, pentru infracţiunea de lipsire de libertate, prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 şi art. 76 C. pen., comisă în dauna părţii vătămate A.S.M.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 şi art. 76 C. pen., comisă împotriva aceleiaşi părţi vătămate.
S-a constatat că faptele sunt concurente în condiţiile art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 10 iunie 2002.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
2. M.S. după cum urmează:
- 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de lipsire de libertate, prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 37 lit. a), art. 74 şi art. 76 C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c), 37 lit. a), art. 74 şi art. 76 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an şi 2 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 984/2000 a Judecătoriei Paşcani şi executarea acesteia alături de pedeapsa de 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani şi 2 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus durata arestării preventive de la 10 iunie 2002.
3. C.P. după cum urmează:
- 2 ani închisoare pentru infracţiunea, prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 şi art. 76 C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 şi art. 76 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus arestarea preventivă de la 16 iunie 2002.
4. S.I.N. după cum urmează:
- 8 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 189 alin. (2), cu aplicarea art. 99 şi urm., art. 74 şi art. 76 C. pen.;
- un an închisoare pentru, infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a), cu aplicarea art. 99 şi urm., art. 74 şi art. 76 C. pen.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus detenţia preventivă de la 10 iunie 2002 la zi.
S-a admis acţiunea formulată de partea civilă A.S.M. şi s-a dispus obligarea fiecărui inculpat la 12.500.000 lei daune morale, inculpatul minor în solidar cu părţile responsabile civilmente.
Inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În fapt s-au reţinut următoarele:
În seara de 9 iunie 2002, inculpaţii au consumat băuturi alcoolice într-un local din com. Focuri.
La un moment dat inculpatul M.C.G. a plecat spre şcoala din comună, iar ceilalţi au rămas în local şi au continuat să consume băuturi alcoolice. După un timp, văzând că inculpatul M.C.G. nu se întoarce, s-au urcat în căruţă şi au plecat la şcoala din comună.
Inculpatul M.S. şi C.P. au intrat în curtea şcolii unde l-au găsit pe inculpatul M.C.G., discutând cu partea vătămată A.S.M. şi martorul C.C. În acel moment inculpatul M.C.G. a prins-o de mână pe partea vătămată şi a dus-o cu forţa la căruţă, unde au venit şi ceilalţi.
Inculpaţii s-au aşezat în căruţă în jurul părţii vătămate pentru ca aceasta să nu poată să fugă şi s-au deplasat spre marginea comunei.
Când au ajuns în dreptul barului aparţinând A.F.P., partea vătămată a profitat de neatenţia inculpaţilor şi a sărit din căruţă refugiindu-se în local. Aici i-a spus martorului H.C. să o conducă acasă, pentru că inculpaţii vor să-şi bată joc de ea.
După ce a băut o bere partea vătămată a plecat spre casă cu martorul, fiind urmăriţi cu căruţa de inculpaţi, care i-au ajuns în dreptul locuinţei familiei D.V. Partea vătămată a sărit gardul în curte încercând astfel să scape de inculpaţi, dar a fost urmată de inculpatul M.C.G., care a prins-o şi a târât-o până la gard. Apoi, cu ajutorul inculpatului C.P. a trecut-o peste gard şi a urcat-o în căruţă.
Inculpaţii au dus partea vătămată pe imaş, între comuna Focuri şi satul Bulbucani unde, folosind forţa fizică, au dezbrăcat-o şi au întreţinut cu ea fiecare raporturi sexuale, după care au urcat-o din nou în căruţă deplasându-se în comuna Focuri. Când a ajuns în apropierea şcolii partea vătămată a sărit din căruţă şi a reuşit să fugă acasă.
Sentinţa a fost atacată cu apel de inculpaţii M.C.G., M.S. şi C.P., care au susţinut în principal că au întreţinut raporturi sexuale cu partea vătămată cu consimţământul acesteia şi în subsidiar că, pedepsele aplicate sunt prea blânde.
Prin Decizia penală nr. 492 din 15 aprilie 2003, Tribunalul Iaşi a respins apelurile ca nefondate, a menţinut starea de arest a inculpaţilor şi a dedus la zi arestarea preventivă şi i-a obligat pe inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanţa de apel a reţinut că este cert dovedit că inculpaţii au lipsit-o ilegal de libertate pe partea vătămată şi că au întreţinut cu aceasta raporturi sexuale prin constrângere şi a apreciat că nu se justifică reducerea pedepselor.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 650 din 5 august 2003, cu majoritate a admis recursul declarat de inculpatul M.S. şi a casat în parte Decizia instanţei de apel şi sentinţa.
Rejudecând, instanţa de recurs a înlăturat dispoziţiile art. 83 C. pen., cu privire la revocarea suspendării condiţionate a pedepsei de un an şi 2 luni, aplicată inculpatului M.S. prin sentinţa penală nr. 984/2000 a Judecătoriei Paşcani.
În baza art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 543/2002, s-a constatat graţiată în întregime şi condiţionat pedeapsa de un an şi 2 luni aplicată de Judecătoria Focşani, prin sentinţa penală nr. 984/2000.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
În baza art. 120 alin. (2) C. pen., s-a redus termenul de încercare la 2 ani.
S-a dispus ca inculpatul M.S. să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
S-a dedus la zi arestarea preventivă.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recurs în anulare, împotriva hotărârilor pronunţate în cauză.
Recursul în anulare a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 409 şi art. 410 alin. (1) partea I pct. 4 şi 71 C. proc. pen., susţinându-se că greşit s-a dispus graţierea unei pedepse deşi inculpatul M.S. avea calitatea de recidivist, că pedepsele aplicate inculpaţilor au fost greşit individualizate şi că instanţa a omis să aplice inculpaţilor majori, pentru infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. (2) C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, deşi era obligatorie.
Recursul în anulare este fondat.
Se constată că înlăturarea în recurs a dispoziţiilor art. 83 C. pen., cu privire la pedeapsa de un an şi 2 luni aplicată inculpatului M.S., prin sentinţa penală nr. 984/2000 a Judecătoriei Paşcani este contrară legii.
Astfel, potrivit art. 83 C. pen., dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.
În speţă infracţiunile din 9 iunie 2002, au fost comise de inculpatul M.S., în cursul termenului de încercare al suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicate prin sentinţa penală nr. 984 din 29 februarie 2000 definitivă la 19 mai 2000 şi în consecinţă, conform art. 83 C. pen., era obligatorie revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de un an şi 2 luni închisoare.
Se constată de asemenea că în mod greşit au fost aplicate dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 543/2002 întrucât, având statut de recidivist inculpatul M.S. era exceptat de la graţiere potrivit art. 4 teza a II-a din actul de clemenţă menţionat.
Curtea reţine că este întemeiat şi cel de al doilea motiv de recurs în anulare.
Se apreciază astfel că s-a dat o prea mare eficienţă circumstanţelor atenuante judiciare reţinute justificat în favoarea inculpaţilor, pedepsele aplicate fiind insuficiente pentru realizarea scopului, prevăzut de art. 52 C. pen. şi nefiind corespunzătoare pericolului social concret al faptei determinat de împrejurările şi modalitatea concretă, în care a fost comisă.
Se constată de asemenea, că au fost încălcate dispoziţiile art. 65 alin. (2) C. pen., întrucât nu s-a aplicat inculpaţilor majori pentru săvârşirea infracţiunii de viol pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi, deşi ara obligatorie.
Având în vedere considerentele expuse se vor casa hotărârile şi în rejudecare se va aplica inculpaţilor majori pentru infracţiunea de viol şi pedeapsa complimentară, prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., vor fi majorate pedepsele, se va menţine revocarea suspendării condiţionate dispusă prin hotărârea primei instanţe, urmând ca inculpatul M.S. să execute alături de pedeapsa stabilită în cauză şi pedeapsa de un an şi 2 luni închisoare.
Se va deduce din pedepse perioada executată la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva sentinţei penale nr. 789 din 2 decembrie 2002 a Judecătoriei Hârlău, deciziei penale nr. 492 din 15 aprilie 2003 a Tribunalului Iaşi şi deciziei penale nr. 650 din 5 august 2003 a Curţii de Apel Iaşi, privind pe inculpaţii M.C.G.,C.P., M.S. şi S.I.N.
Casează total Decizia nr. 492 din 15 aprilie 2003 a Tribunalului Iaşi, Decizia penală nr. 650 din 5 august 2003 a Curţii de Apel Iaşi şi în parte sentinţa penală nr. 789 din 2 decembrie 2002 a Judecătoriei Hârlău, cu privire la pedepsele aplicate inculpaţilor.
Rejudecând cauza, descontopeşte pedepsele aplicate inculpaţilor.
Majorează pedepsele aplicate după cum urmează:
Pentru inculpaţii M.C.G., C.P. şi M.S.
- de la câte 2 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 189 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 şi art. 76 C. pen., la câte 5 ani închisoare, pentru inculpatul M.S. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
- de la 3 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 şi art. 76 C. pen., la câte 4 ani închisoare şi câte 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru M.S. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Dispune ca inculpaţii să execute pedeapsa cea mai grea de câte 5 ani închisoare şi câte 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Menţine dispoziţia privind revocarea suspendării condiţionate a pedepsei anterioare de un an şi 2 luni închisoare, aplicată inculpatului M.S. prin sentinţa penală nr. 984 din 29 februarie 2000 a Judecătoriei Paşcani şi dispune executarea acesteia pe lângă pedeapsa de 5 ani închisoare, în total 6 ani şi 2 luni închisoare.
Pentru inculpatul S.I.N.
- de la 8 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 189 alin. (2), cu aplicarea art. 99, art. 74 şi art. 76 C. pen., la 2 ani închisoare
- de la un an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. (2) lit. a), cu aplicarea art. 99, art. 74 şi art. 76 C. pen., la 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor M.C.G., C.P. şi M.S., timpul arestării preventive de la 10 iunie 2002 la 29 septembrie 2004, iar pentru inculpatul S.I.N. de la 10 iunie 2002, până la punerea în libertate.
Onorariile pentru apărarea din oficiu a inculpaţilor, în sumă de câte 400.000 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4837/2004. Penal. Art.254 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4928/2004. Penal. Contestaţie executare. Recurs → |
|---|
