ICCJ. Decizia nr. 5333/2004. Penal. Art. 197 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5333/2004
Dosar nr. 5010/2004
Şedinţa publică din 19 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 178 din 29 iunie 2004 (dosar penal nr. 1395/2004), Tribunalul Teleorman, secţia penală, în baza art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 – art. 42 C. pen., a condamnat pe inculpatul A.C. la 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), h) şi e) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă reţinerea şi arestarea preventivă de la 12 aprilie 2004, la 29 iunie 2004 şi a fost menţinută starea de arest.
Inculpatul a fost obligat la despăgubiri către partea civilă D.M., respectiv la 30.000.000 lei daune morale şi 15.000.000 lei daune materiale.
Inculpatul a fost obligat şi la 3.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, iar 400.000 lei, onorariu avocat oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
În fapt, în după amiaza zilei de 11 aprilie 2004, inculpatul (care era cioban) a dus oile la păşunat pe terenul situat în extravilanul comunei Zâmbreasca, în apropierea unui lan de grâu.
Aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul a observat la un moment dat pe minorii D.M.I. şi D.M.C. care se întorceau spre casă.
Profitând că minorii erau singuri şi nu mai erau nici alte persoane prin apropiere, inculpatul a hotărât să o violeze pe minora D.M.I. (în vârstă de 8 ani).
În acest scop, în momentul când cei doi minori au ajuns lângă el, inculpatul a oprit-o pe fetiţă, a întrebat-o câţi ani are şi, după ce aceasta i-a spus că are 8 ani, inculpatul a tras-o la marginea lanului de grâu, a trântit-o la pământ, i-a tras pantalonii şi lenjeria intimă până la genunchi.
În timp ce minora ţipa, încercând să scape din mâinile inculpatului, acesta i-a introdus un deget în vagin, după care cu penisul a penetrat-o în zona organelor genitale.
Apoi, cu forţa, inculpatul a pus pe partea vătămată cu faţa în sus, s-a aşezat peste ea şi, după ce a lovit-o şi ameninţat-o, i-a introdus penisul în gură.
În acest timp D.M.C., fratele victimei, a fugit acasă relatând mamei sale ce s-a întâmplat.
Aceasta din urmă a plecat imediat la locul unde se afla soţul său cu vacile la păşunat şi împreună şi cu victima au mers apoi la locul unde aceasta a fost violată.
Observându-i, inculpatul a fugit către sat, dar fiind sesizate organele de poliţie a fost prins.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 743 din 13 aprilie 2004 a rezultat că partea vătămată D.M.I. a prezentat o deflorare completă recentă, ce poate data din 11 aprilie 2004 şi a suferit leziuni produse prin acţiune cu corp dur, în condiţiile unui act sexual, leziuni ce au necesitat 7-8 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul A.C., criticând greşita individualizare a pedepsei şi a solicitat reducerea cuantumului acesteia, având în vedere că a regretat săvârşirea faptei a cărei gravitate a realizat-o şi nu are antecedente penale.
Prin Decizia penală nr. 565 din 2 august 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A.C., apreciind ca fiind legală şi temeinică soluţia pronunţată de instanţa de fond.
Împotriva deciziei, în termen legal, a declarat recurs inculpatul A.C., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor şi, pe fond, reducerea pedepsei.
Verificând actele dosarului cauzei Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele motive:
Instanţa de fond a stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptei săvârşite.
Cu privire la motivul de recurs formulat prin care se solicită reducerea pedepsei, Curtea apreciază că la individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul ridicat de pericol social al faptei, împrejurările şi modalitatea concretă de săvârşire, vârsta victimei (8 ani), consecinţele infracţiunii săvârşite asupra acesteia atât sub aspect fizic cât şi moral, aspecte ce au condus la stabilirea unei pedepse care asigură atingerea scopurilor pedepsei prevăzute de art. 52 C. pen.
Faţă de aceste considerente, urmează ca, în baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1),pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins recursul declarat de inculpat, ca nefondat.
În baza art. 192 C. proc. pen., va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.C. împotriva deciziei penale nr. 565 din 2 august 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 aprilie 2004 la 19 octombrie 2004.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5283/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5334/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
