ICCJ. Decizia nr. 5363/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5363/2004
Dosar nr. 2371/2004
Şedinţa publică din 20 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1081 din 20 noiembrie 2003, Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe inculpata Z.O.M., în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeaşi lege şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., la un an închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost dedusă prevenţia din perioada 5 iulie 2003 la 24 aprilie 2003.
A fost confiscată cantitatea de 0,35 gr. substanţă ce conţine heroină, rămasă după efectuarea analizelor de laborator.
Inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanţa a reţinut, în fapt, că în baza denunţului numitului J.M., lucrătorii din cadrul Poliţiei sectorului 3 Bucureşti au organizat prinderea în flagrant a inculpatei Z.O.M., indicată de sus-numitul denunţător ca fiind persoana de la care a cumpărat în mod repetat, anterior, droguri.
În noaptea de 3 martie 2003, aproximativ orele 23,00, inculpata Z.O.M. i-a vândut numitului J.M. 3 doze heroină, contra sumei de 750.000 lei.
După efectuarea tranzacţiei organul de poliţie a pătruns în imobilul din str. Popescu Alexandru unde a fost identificată inculpata Z.O.M. şi mama sa Z.M., inculpata recunoscând că a vândut 3 doze heroină. În geanta acesteia a fost găsită suma de 750.000 lei, primită de la J.M., fiind identificată substanţa fluorescentă atât pe mâinile inculpatei, cât şi pe bancnote.
Asemenea, organul de poliţie a descoperit între soba din locuinţă alte 24 doze cu substanţă, în cantitate totală de 0,45 grame care, analizată în laborator, s-a constatat că este heroină. Inculpata şi-a recunoscut vinovăţia, cooperând la identificarea şi stabilirea răspunderii penale pentru fapte similare a numitului L.D.V.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, care a criticat-o pentru greşita individualizare a pedepsei, insuficientă, precum şi inculpata, care nu s-a prezentat la judecată.
Prin Decizia penală nr. 90 din 10 februarie 2004, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelurile declarate în cauză, constatând că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică.
Împotriva deciziei penale sus-menţionată a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, criticând-o pentru greşita individualizare a pedepsei, insuficientă pentru realizarea scopului acesteia.
Verificând hotărârea atacată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul este fondat.
Situaţia de fapt a fost corect stabilită, inculpata, surprinsă în flagrant, recunoscându-şi vinovăţia.
Încadrarea juridică reţinută este legală, inclusiv a dispoziţiei art. 16 din Legea nr. 143/2000 de reducere a pedepsei, inculpata denunţând şi facilitând identificarea şi arestarea inculpatului L.D.V., pentru infracţiune de acelaşi gen.
În raport însă de gradul ridicat de pericol social general şi concret al infracţiunii săvârşite şi de funcţiile şi scopul pedepsei, în cauză au fost reţinute nejustificat circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen.
Împrejurările referitoare la conduita anterioară bună a inculpatei şi comportarea sinceră în cursul procesului penal sunt reale, însă se impune a fi valorificate la individualizarea pedepsei între limitele legale speciale, aşa cum au fost reduse prin aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000.
Fără îndoială că infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 prezintă un ridicat grad de pericol social generic, exprimat de limitele speciale ale pedepsei.
Împrejurările concrete ale săvârşirii infracţiunii nu diminuează acest pericol social, inculpata, pe de o parte, deţinând un număr semnificativ de doze de heroină, respectiv 27, în scop de comercializare şi care prezumă un potenţial ridicat de întreţinere a pieţei drogurilor iar, pe de altă parte, sub aspectul conduitei, aceasta a încercat să-şi diminueze răspunderea prin aruncarea în sobă a drogurilor, recuperate de către poliţişti.
Faţă de aceste elemente de fapt şi de celelalte criterii de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), se impune aplicarea unei pedepse la limita minimă specială legală, asigurând astfel realizarea funcţiilor de constrângere şi reeducare ale sancţiunii precum şi a scopului prevenirii, generale şi speciale, săvârşirii de noi infracţiuni.
Asemenea, se va aplica inculpatei şi pedeapsa complementară a interzicerii unora dintre drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva deciziei penale nr. 90 din 10 februarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe inculpata Z.O.M.
Casează Decizia penală sus-menţionată şi sentinţa penală nr. 1081 din 20 noiembrie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, cu privire la greşita reţinere a circumstanţelor atenuante, prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. b) C. pen., dispoziţie pe care o înlătură şi majorează pedeapsa aplicată inculpatei de la un an închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Onorariul în sumă de 400.00 lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5358/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 5364/2004. Penal. Art.257 c.pen. Recurs → |
|---|
