ICCJ. Decizia nr. 5453/2004. Penal. Verificare legalitate detenţie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5453/2004
Dosar nr. 4283/2004
Şedinţa publică din 25 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 203 din 14 mai 2004, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, secţia penală, a fost condamnat inculpatul Ş.V. la pedeapsa de 3 ani închisoare, în baza art. 192 alin. (2) C. pen.
Acelaşi inculpat a mai fost condamnat la pedeapsa de 9 ani închisoare, în baza art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., urmând ca în baza art. 33 şi art. 34 C. pen., prin contopirea pedepselor să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.
A fost dedusă din pedeapsă, perioada arestării preventive de la 10 noiembrie 2003 la zi, menţinându-se măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea unui cuţit, corp delict, aparţinând inculpatului.
Inculpatul a fost obligat la plata daunelor morale în sumă de 25 milioane lei către partea civilă S.D.T. şi la plata sumei de 19.902.675 lei cu dobânda legală aferentă către C.J.A.S. Dâmboviţa.
S-a luat act că partea vătămată S.A. nu s-a constituit parte civilă.
În fapt, s-a reţinut că, în noaptea de 6 noiembrie 2003, inculpatul Ş.V. a pătruns, fără drept, în locuinţa părţilor vătămate S.D.T. şi S.A., declanşând un conflict cu cel dintâi, căruia i-a aplicat o lovitură de cuţit în gamba stângă şi o altă lovitură în zona toracică, în timp ce acesta căzuse înafara curţii sale, în drum. Leziunile produse acestei părţi vătămate au necesitat 35 de zile de îngrijiri medicale şi i-au pus viaţa în primejdie.
Prin Decizia penală nr. 266 din 23 iunie 2004, Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpat, menţinând starea de arest a acestuia.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul, solicitând reducerea pedepsei.
Examinând recursul, Înalta Curte constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanţele au aplicat o pedeapsă corect individualizată în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Astfel, instanţele au ţinut seama, atât de gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârşite de inculpat (violare de domiciliu şi tentativă de omor calificat), de concursul de infracţiuni, cât şi de persoana inculpatului, infractor primar, stabilind o pedeapsă rezultantă corespunzătoare acestor criterii.
Referitor la existenţa stării de provocare invocată de recurent, Înalta Curte constată că nu s-a dovedit existenţa împrejurărilor prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen.
Dimpotrivă, probele administrate în cauză au evidenţiat împrejurarea că inculpatul a avut iniţiativa săvârşirii faptelor de violare de domiciliu şi de tentativă de omor, faptele nefiind comise sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de vreo provocare din partea părţii vătămate.
În consecinţă, reţinând că pedeapsa a fost bine individualizată în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), iar aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., nu se justifică, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va scade din durata pedepsei, timpul arestării preventive de la 10 noiembrie 2003 la zi.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ş.V. împotriva deciziei penale nr. 266 din 23 iunie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 10 noiembrie 2003 la 25 octombrie 2004.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5443/2004. Penal. Contestaţie executare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5455/2004. Penal. Art.174,175,176 c.pen. Recurs → |
|---|
