ICCJ. Decizia nr. 6280/2004. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6280/2004
Dosar nr. 5700/2004
Şedinţa publică din 25 noiembrie 2004
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 173 din 24 noiembrie 2003, Tribunalul Olt a condamnat pe inculpaţii:
- G.G. la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 şi art. 209 lit. a) şi alin. (3) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi la 4 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 şi art. 209 lit. a) şi g) şi alin. (3) lit. f) C. pen., urmând ca, în baza art. 33 – art. 34 C. pen., inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP);
- G.M. la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 şi art. 209 lit. a) şi alin. (3) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi a art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Inculpatul G.G. a fost obligat la plata sumei de 332.475.958 lei despăgubiri civile, din care în solidar cu inculpatul G.M., la plata sumei de 315.453.777 lei, către partea civilă SC C.A. SA – Balastiera Slătioara.
În esenţă, s-au reţinut următoarele:
În perioada iulie – august 2002, în baza unei înţelegeri prealabile, inculpaţii s-au deplasat în zona Barajului Slătioara şi au sustras mai multe componente de la calea ferată uzinală, pe care ulterior le-au valorificat la întreprinderi specializate de colectare a fierului vechi.
Ulterior, în noaptea de 30 septembrie 2002, inculpatul G.G., împreună cu inculpatul P.M. (condamnat în aceeaşi cauză) au demontat mai multe componente de la aceeaşi cale ferată, pe care le-au valorificat ulterior.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 363 din 24 august 2004, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi.
Inculpaţii au declarat recurs.
Prin recursurile declarate, inculpaţii au solicitat reducerea pedepselor aplicate.
Recursurile nu sunt fondate.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţele au reţinut, în mod corect, faptele şi vinovăţia inculpaţilor, cărora le-a dat o încadrare juridică corespunzătoare dispoziţiilor legale, iar pedepsele aplicate, au fost just individualizate.
La stabilirea pedepselor, s-a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârşite, reflectat de modul în care inculpaţii au conceput şi realizat furtul calificat (în timpul nopţii, folosind chei speciale au demontat o cale ferată uzinală, aducând-o în stare de neîntrebuinţare), precum şi datele ce caracterizează persoana inculpaţilor (poziţia oscilantă în timpul procesului), în raport de care instanţele au făcut o justă şi corectă individualizare a pedepselor aplicate, în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Aşa fiind, nu se impune reducerea acestora.
Nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile inculpaţilor să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea lor la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpaţii G.M. şi G.G. împotriva deciziei penale nr. 363 din 24 august 2004 a Curţii de Apel Craiova, ca nefondate.
Obligă pe fiecare recurent să plătească statului 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu în sumă de câte 400.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 noiembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 6258/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6210/2004. Penal. Plîngere. Recurs → |
---|