ICCJ. Decizia nr. 6390/2004. Penal. Art.209 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6390/2004
Dosar nr. 5742/2004
Şedinţa publică din 30 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 170 din 18 februarie 2004 a Tribunalului Dolj, în baza art. 208 alin. (1), combinat cu art. 209 alin. (1) lit. g) şi alin. (3) lit. b), cu art. 37 lit. b), art. 74 lit. b) şi c) şi art. 76 lit. c) C. pen., inculpatul G.V. a fost condamnat la un an închisoare.
Au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 61 C. pen., pe perioada prevăzută de art. 71 C. pen.
S-a constatat recuperat prejudiciul prin restituire.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
În noaptea de 13 iulie 2003, inculpatul G.V. s-a deplasat cu o căruţă în incinta Fermei nr. 3, aparţinând SC D.C. Mârşani, jud. Dolj, de unde a sustras 36 de ţevi, din aluminiu, pentru irigaţii şi 6 aspersoare, în valoare totală de 83.929.212 lei.
Bunurile sustrase au fost găsite la locuinţa inculpatului a doua zi şi au fost restituite părţii vătămate, recuperându-şi astfel prejudiciul.
S-a reţinut că inculpatul a comis fapta în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), fiind condamnat, prin sentinţa penală nr. 81 din 20 septembrie 1989 a Tribunalului Dolj, la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru infracţiunea de tentativă de omor.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj şi inculpatul G.V.
Prin apelul declarat, parchetul a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că:
- în mod greşit s-a reţinut în sarcina inculpatului starea de recidivă, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), omiţându-se faptul că pentru pedeapsa anterioară de 6 ani închisoare s-a împlinit termenul de reabilitare;
- în mod greşit, s-au reţinut în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante, prevăzute de art. 74 lit. b) şi c) C. pen.
Inculpatul, prin apelul declarat a criticat sentinţa pentru netemeinicie sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, solicitând aplicarea dispoziţiilor prevăzute de art. 861 C. pen.
Prin Decizia penală nr. 402 din 16 septembrie 2004, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj şi inculpatul G.V., împotriva sentinţei penale nr. 170 din 18 februarie 2004 a Tribunalului Dolj.
A înlăturat aplicarea dispoziţiilor prevăzute de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), faţă de inculpat, precum şi aplicarea dispoziţiilor art. 64 şi art. 71 C. pen.
În baza art. 861 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei de un an închisoare sub supraveghere, pentru o perioadă de 4 ani şi atrage atenţia inculpatului asupra nerespectării dispoziţiilor prevăzute de art. 83 C. pen.
Pe perioada termenul de încercare inculpatul se va prezenta la S.I.S.S. de pe lângă Tribunalul Dolj, la termenele fixate de acesta şi va respecta dispoziţiile art. 863 lit. a), b) şi c9 C. pen.
Împotriva deciziei sus-arătate a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova criticând faptul că în mod nejustificat s-au reţinut în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. b) şi c) C. pen.
De asemenea, parchetul a criticat şi aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen., susţinând că această măsură nu se justifică.
Recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
Astfel, conform art. 861 lit. c) C. pen., instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă apreciază, ţinând seama de persoana condamnatului de comportamentul său după comiterea faptei că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârşi infracţiuni.
Pentru corecta aplicare a dispoziţiilor privitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este necesar să se examineze în mod temeinic toate elementele obiective şi subiective în funcţie de care trebuie să se facă aprecierea că pe viitor condamnatul va avea o comportare mai bună chiar fără executarea pedepsei.
Aşa fiind, instanţa trebuie să ţină seama atât de gravitatea faptelor cât şi de trecutul infractorului, de modul de comportare în societate.
În speţa de faţă, instanţa de fond, aplicând dispoziţiile art. 861 C. pen., a făcut abstracţie de gradul de pericol social al infracţiunii comise de inculpat (valoarea prejudiciului cauzat este 83.939.212 lei iar fapta este pedepsită cu închisoare cuprinsă între 4 şi 18 ani), cât şi de persoana inculpatului, care deşi nu este recidivist a fost condamnat anterior pentru o infracţiune deosebit de gravă, tentativă de omor.
Aceleaşi aspecte au fost neglijate şi atunci când s-a făcut individualizarea pedepsei, ca inculpatul G.V. să execute doar un an închisoare.
În atare situaţie urmează a se admite apelul declarat de parchet, casându-se Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 170 din 18 februarie 2004 a Tribunalului Dolj sub aspectul aplicării art. 861 C. pen. şi al individualizării pedepsei.
Vor fi înlăturate prevederile art. 861 C. pen., iar pedeapsa va fi majorată la 2 ani închisoare, care se va executa în regim de detenţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 402 din 16 septembrie 2004 a Curţii de Apel Craiova, privind pe inculpatul G.V.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 170 din 18 februarie 2004 a Tribunalului Dolj, sub aspectul reţinerii art. 861 C. pen. şi al individualizării pedepsei.
Înlătură prevederile art. 861 C. pen. şi majorează pedeapsa la 2 ani închisoare, pe care inculpatul G.V. o va executa în regim de detenţie.
Aplică prevederile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6387/2004. Penal. Legea 143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6328/2004. Penal. Cont.exec. Recurs → |
|---|
