ICCJ. Decizia nr. 6536/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6536/2004
Dosar nr. 2926/2004
Şedinţa publică din 7 decembrie 2004
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 369 din 12 martie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a condamnat pe inculpatele:
- C.E. la două pedepse a câte 7 ani închisoare, pentru comiterea a două infracţiuni de tâlhărie, prevăzute şi pedepsite de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptelor din art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (2) lit. a) (pct. 1 din rechizitoriu), precum şi la 7 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen. (pct. 2 din rechizitoriu).
În baza art. 33 lit. a) şi b) şi a art. 34 lit. b) din acelaşi cod, instanţa a dispus contopirea pedepselor în cea mai grea, urmând ca inculpata să execute 7 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Instanţa a dedus din pedeapsă durata arestului preventiv de la 2 iulie 2003 la 28 noiembrie 2003.
- G.N. la trei pedepse a câte 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie, prevăzute şi pedepsite de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen. (pct. 1 din rechizitoriu) şi, respectiv, art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) şi b) (pct. 2 din rechizitoriu).
Conform art. 83 C. pen., tribunalul a revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată inculpatei prin sentinţa penală nr. 1005 din 12 septembrie 2002 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, dispunând executarea acesteia pe lângă pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare, în total, 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Instanţa a menţinut starea de arest a inculpatei şi a dedus din pedeapsa de executat timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 15 iulie 2003 la zi.
Tribunalul a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă C.L. şi a obligat inculpatele, în solidar, la plata sumei de 1.316.140 lei către aceasta, reprezentând despăgubiri civile; a dispus confiscarea de la inculpate a cuţitului tip „briceag", de care s-au folosit la comiterea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută la pct. 2 din rechizitoriu, şi a obligat, de asemenea pe inculpate la plata a câte 100.000 lei fiecare, respectiv, a câte 1.500.000 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către părţile vătămate S.M. şi P.G., respectiv, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut, în fapt, că, în ziua de 1 iulie 2003, în jurul orei 13,00, părţile vătămate S.M. şi P.G., prin ameninţare şi violenţă au fost deposedate de bunurile ce le aveau asupra lor şi pe care le cumpărau de la un complex comercial, şi anume o pereche de papuci, un pantalon şi un tricou, în valoare toate de 500.000 lei; inculpata G.N. i-a luat lui P.G. şi ceasul de la mână, iar inculpata C.E. a smuls de la gâtul părţii vătămate S.M. un lănţişor din aur cu cruciuliţă.
Bunurile respective au fost găsite ulterior în locuinţa inculpatei G.N., unde, sporadic, locuia şi sora sa C.E., fiind restituită părţilor vătămate.
Din locuinţa inculpatei G.N., care a reuşit să fugă la sosirea organelor de poliţie şi să se sustragă cercetărilor până la data de 15 iulie 2003, au fost ridicate, cu ocazia percheziţiei domiciliare, şi alte bunuri, în legătură cu care exista suspiciunea că ar proveni din săvârşirea unor fapte penale.
Descoperirea respectivelor bunuri (o agendă, un telefon mobil marca ERICSON, o factură fiscală emisă pe numele C.L. ce constata plata sumei de 1.316.140 lei şi o autorizaţie emisă de Primăria oraşului Cernavodă pe numele aceleiaşi persoane) a condus la stabilirea faptului că, în ziua de 27 iunie 2003, inculpatele, sub ameninţarea cu un briceag rabatabil, au deposedat-o pe C.L. de aceste bunuri, precum şi de alte articole de îmbrăcăminte pe care şi le cumpărase de la Complexul comercial N. din cartierul Pantelimon, astfel cum procedaseră şi cu primele părţi vătămate în acelaşi cartier.
Bunurile au fost, de asemenea, găsite în locuinţa inculpatei şi predate părţii vătămate.
Împotriva sentinţei au declarat apel, în termen legal, inculpatele prin care o critică pentru netemeinicie în ceea ce priveşte pedepsele aplicate, considerate deosebit de aspre şi a căror reducere au solicitat-o, prin reţinerea în favoarea lor a unor circumstanţe atenuante personale în sensul că au avut o atitudine sinceră, de recunoaştere a faptelor comise, cooperând cu organele de cercetare penală la stabilirea situaţiei de fapt.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 320 din 4 mai 2004, a respins, ca nefondate, apelurile declarate, apreciind că „s-a făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate, cu respectarea prevederilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), vizând criteriile generale de individualizare a pedepselor aplicate, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptelor săvârşite, modalitatea şi împrejurările în care s-au săvârşit faptele".
Nemulţumite şi de această hotărâre, în termen legal, inculpatele au declarat recurs cu reiterarea aceluiaşi motiv de netemeinicie care a format şi obiectul analizei de către instanţa de apel.
Examinând hotărârile atacate în raport de cazul de recurs, prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 teza întâi C. proc. pen., Înalta Curte constată, în baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, recursurile nefondate, urmând a fi respinse.
În acest sens, la stabilirea şi menţinerea pedepselor instanţele au apreciat în mod judicios criteriile de individualizare a acestora în raport cu împrejurările comiterii faptelor, şi anume inculpatele, surori, acţionau împreună, în aceiaşi zonă, Staţia C.F.R. Pantelimon şi calea de acces spre Complexul comercial N., folosind un briceag cu lamă rabatabilă cu care ameninţau victimele, tinere femei (17 şi 19 ani) ce făceau cumpărături de la complex, pedepsele reprezentând limita minimă specială prevăzută de legiuitor pentru pedepsirea tâlhăriei calificate, în condiţiile art. 211 alin. (21) lit. a) C. pen.
Dealtfel, inculpata G.N. nu este la prima abatere de o asemenea gravitate, fiind condamnată, în anul 2003, la 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de furt calificat (extras de pe cazierul judiciar).
În consecinţă, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constatând neândeplinite cerinţele cazului de recurs invocat, în baza art. 3859 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatele G.N. şi C.E., va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei G.N. timpul arestării preventive de la 15 iulie 2003 la 7 decembrie 2003, va constata că inculpata C.E. a fost arestată preventiv în perioada 2 iulie 2003 – 28 noiembrie 2003 şi le va obliga pe recurente la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatele G.N. şi C.E. împotriva deciziei penale nr. 320/ A din 4 mai 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei G.N., timpul arestării preventive de la 15 iulie 2003, la 7 decembrie 2004 şi constată că inculpata C.E. a fost arestată preventiv în perioada 2 iulie 2003 – 28 noiembrie 2003.
Obligă pe recurente la plata sumei de câte 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 decembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 6535/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6537/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs → |
---|