ICCJ. Decizia nr. 6533/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6533/2004
Dosar nr. 706/2004
Şedinţa publică din 7 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1166 din 28 noiembrie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a condamnat pe inculpatul I.N. la 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A dedus prevenţia de la 20 martie 2003 la zi şi a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 5 ani.
În baza art. 116 C. pen., a interzis inculpatului accesul în Bucureşti pe timp de 5 ani.
A constatat prejudiciul acoperit faţă de partea vătămată G.I. şi parţial faţă de părţile vătămate O.I.M., C.D.G., B.N., B.A. şi B.C.L.
A obligat pe inculpat la:
- 4.000.000 lei către partea civilă C.D.;
- 6.400.000 lei către partea civilă O.I.;
- 1.500.000 lei către partea civilă B.A.
- 6.000.000 lei către partea civilă B.N.;
- 6.600.000 lei către partea civilă B.C.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea cuţitului corp delict.
A dispus restituirea către inculpat a unei perechi de bluejeans şi o şapcă.
A obligat pe inculpat la 4.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, în seara zilei de 22 ianuarie 2003, în jurul orei 21,10, în timp ce se deplasa pe str. D-na Ghica, inculpatul a observat-o pe partea vătămată O.I., a urmărit-o şi a intrat după aceasta în bloc, urcând în lift, pe care l-a blocat între etaje, după care a deposedat-o de o brăţară din aur, 2 inele şi suma de 400.000 lei, prin ameninţare cu un cuţit.
A doua zi, concubina inculpatului O.C., a dus bunurile la câteva case de amanet, fără a cunoaşte provenienţa acestora.
În ziua de 20 februarie 2003, în jurul orei 16,00, aflându-se în zona Bucur Obor, inculpatul, folosind acelaşi mod de operare, a deposedat-o pe partea vătămată B.C. de 4 inele şi o verighetă din aur, precum şi suma de 38 dolari S.U.A.
Bijuteriile au fost depuse de concubina inculpatului la case de amanet, fără a cunoaşte provenienţa.
La data de 25 februarie 2003, în jurul orei 17,00, inculpatul s-a deplasat în şos. Colentina, a urmărit-o pe partea vătămată C.D., a urcat cu aceasta în lift şi, prin ameninţare cu un cuţit, a deposedat-o de 4 cercei, 3 inele, o verighetă din aur şi un telefon mobil.
În ziua de 3 martie 2003, în jurul orei 12,00, inculpatul, care se afla în şos. Colentina, a observat-o pe partea vătămată B.N. şi, folosind acelaşi mod de operare, a deposedat-o de o pereche de cercei, un lanţ, 2 inele şi o brăţară din aur şi i-a cerut banii pe care îi avea asupra sa. Partea vătămată a început să ţipe, iar inculpatul a fugit, însă a fost atacat din spate de un câine lup care l-a muşcat de fesa dreaptă, rupându-i pantalonii.
La data de 7 martie 2003, în jurul orei 15,00, în timp ce partea vătămată G.I.C. se deplasa pe şos. Colentina, a fost deposedată de inculpat, prin acelaşi mod de operare, de 3 inele din aur, o brăţară şi un ceas de damă. Bunurile au fost duse de concubina inculpatului la o casă de amanet, iar ceasul l-a dăruit mamei sale.
În ziua de 11 martie 2003, în jurul orei 13,30, inculpatul, folosind acelaşi mod de operare, a deposedat pe partea vătămată B.A. de 3 inele din aur, un telefon mobil şi un ceas de mână.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul solicitând redozarea pedepsei.
Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondat apelul inculpatului constatând că au fost respectate dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), fapta comisă de inculpat având un pericol social ridicat, rezultat din numărul mare de acte infracţionale, din împrejurările concrete şi din modul de operare, care denotă o specializare a inculpatului.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, care a criticat hotărârea sub aspectul individualizării pedepsei, considerată excesivă în raport cu circumstanţele sale personale şi a solicitat reducerea acesteia.
Recursul este nefondat.
Analizând actele şi lucrările de la dosar se constată, că atât instanţa de fond cât şi cea de apel au reţinut o corectă situaţie de fapt, confirmată de probele administrate în cauză, în raport cu care au dat o încadrare juridică corectă faptelor comise şi pentru care a aplicat inculpatului o pedeapsă corespunzătoare.
Cu privire la pedeapsa aplicată se constată că a fost just individualizată, cu respectarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la dozarea acesteia avându-se în vedere, deopotrivă, pericolul social al faptelor comise, dar şi datele ce caracterizează persoana inculpatului, elemente care au fost corect valorificate la stabilirea şi aplicarea pedepsei, astfel încât scopul sancţiunii penale aşa cum este prevăzut de art. 52 C. pen., să fie atins.
Faţă de cele arătate, având în vedere că verificând Decizia atacată în raport şi cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existenţa şi a altor motive, care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de inculpat este nefondat şi a fi respins ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce din pedeapsa aplicată timpul arestării preventive conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP)
Înalta Curte faţă de cererea apărătorului din oficiu al inculpatului recurent, avocat I.F., care a asigurat apărarea acestuia la mai multe termene de judecată, de a fi scutit de plata amenzii judiciare în sumă de un milion lei dispusă prin încheierea de şedinţă din 26 octombrie 2004, luând act de justificările invocate şi având în vedere dispoziţiile art. 199 alin. (3) C. proc. pen., urmează a admite cererea acestuia şi a dispune scutirea de la plata amenzii.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.N. împotriva deciziei penale nr. 43/ A din 26 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 20 martie 2003, la 7 decembrie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
În baza art. 199 alin. (3) C. proc. pen., dispune scutirea de la plata amenzii judiciare, în sumă de 1.000.000 lei, aplicată avocatului I.F.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6567/2004. Penal. Art20,174,175 c. pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6535/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
