ICCJ. Decizia nr. 674/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 674/2004
Dosar nr. 3780/2003
Şedinţa publică din 4 februarie 2004
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 103 din 4 iulie 2003, Tribunalul Neamţ a condamnat pe inculpaţii minori:
- C.V.V.,
- A.A.P..
- S.G.C. la câte 2 ani şi 6 luni închisoare fiecare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen., art. 211 alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 99 şi art. 109 alin. (1) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. c) din acelaşi cod, prin schimbarea încadrării juridice a faptei din aceiaşi infracţiune, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. d) şi e) C. pen., în art. 211 alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele din acelaşi cod; iar pe inculpatul B.C. la un an şi 6 luni închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen. şi art. 211 alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi art. 109 alin. (1) C. pen., art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. c) din acelaşi cod, prin schimbarea încadrării juridice din complicitate la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. d) şi e) C. pen., cu art. 211 alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următoarele din acelaşi cod.
S-a interzis inculpaţilor exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
Pe latură civilă s-a luat act că partea vătămată V.D.E. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind acoperit prin restituire.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În seara de 14 februarie 2003, cei patru inculpaţi se aflau într-un bar din comuna Horia, judeţul Neamţ, unde îşi au domiciliul, împreună cu ei fiind şi partea vătămată V.D.E. care, consumând băuturi alcoolice cu inculpaţii minori Crengăniş V.V. şi A.A.P., le-a spus că urmează să plece în Italia să muncească şi că în vederea acestei deplasări şi-a procurat o sumă de bani pe care nu a precizat-o, dar a scos din buzunarul pantalonilor mai multe bancnote de 50.000 lei.
În jurul orei 21,45, partea vătămată a părăsit barul, moment în care inculpatul C.V.V. i-a comunicat inculpatului A.A.P. că intenţionează să sustragă banii părţii vătămate, în care sens a cerut sprijinul coinculpaţilor S.G. şi B.C., care se aflau la rândul lor în bar.
Inculpaţii au urmărit victima, şi pe strada Eroilor, B.C. şi S.G.C. au rămas mai în urmă să supravegheze zona, iar C.V. şi A.A.P. au acostat victima, au trântit-o la pământ şi i-au aplicat lovituri repetate cu pumnii şi picioarele căutând prin buzunarele hainelor acesteia banii pe care îi văzuse anterior.
În momentul în care au constatat că nu găsesc banii, cei doi s-au întors la inculpaţii B.C. şi S.G., relatându-le acest aspect. Inculpatul S.G.C. care văzuse, unde partea vătămată îşi pusese banii, i-a informat pe inculpaţii C.V.V. şi A.A.P., care s-au întors la locul unde era căzută victima şi i-au sustras suma de 1.750.000 lei. Banii sustraşi au fost împărţiţi între inculpaţi, după care inculpatul S.G.C. a plecat la domiciliul său, iar ceilalţi trei inculpaţi au mers la barul T. unde au cheltuit banii pe băuturi alcoolice.
În urma loviturilor, partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 10-12 zile îngrijiri medicale, aşa cum rezultă din constatarea medico-legală a Cabinetului de medicină legală Roman.
Curtea de Apel Bacău, secţia penală, prin Decizia penală nr. 301 din 7 august 2003, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii C.V.V., A.A.P., B.C. şi S.G.C. împotriva sentinţei.
Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar a considerat că în raport de criteriile stabilite de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cât şi scopul acesteia aşa cum este definit de art. 52 C. pen., în cauză a fost făcută o justă şi temeinică individualizare a pedepselor aplicate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal, inculpaţii B.C. şi S.G.C., motivul constituindu-l netemeinicia hotărârii în ce priveşte individualizarea pedepselor sub aspectul modalităţii de executare, solicitându-se suspendarea condiţionată sub supraveghere conform art. 861 C. pen.
Recursurile declarate sunt întemeiate.
Examinând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivului invocat şi în raport de prevederile legale, Curtea constată recursurile întemeiate urmând a le admite pentru următoarele considerente:
Este adevărat că, infracţiunea de tâlhărie reţinută în sarcina inculpaţilor prezintă un grad sporit de pericol social, dat fiind modalitatea comiterii acesteia, respectiv constituindu-se în grup, pe timp de noapte şi respectiv violenţele exercitate asupra părţii vătămate, precum şi prejudiciul cauzat, dar la stabilirea pedepsei şi a modalităţii de executare, trebuie să se ţină cont nu numai de pericolul social generic al faptei, ci şi de acele împrejurări referitoare la persoana infractorului.
Astfel, faptul că inculpaţii nu au mai săvârşit fapte penale, erau minori la data săvârşirii infracţiunii, ambii provenind dintr-un mediu familial organizat, elevi cu preocupări şcolare consecvente, au recunoscut şi regretat fapta, se apreciază că pentru atingerea scopului pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen., suspendarea pedepsei sub supraveghere în condiţiile art. 861 C. pen., constituie un avertisment serios şi suficient în măsură să contribuie la reeducarea inculpaţilor.
Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Curtea va admite recursurile inculpaţilor numai cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate, în sensul că va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate conform art. 861, raportat la art. 1101 C. pen., pe un termen de încercare de 3 ani, pentru inculpatul B.C. şi de 4 ani, pentru inculpatul S.G.C.
Conform art. 110 alin. (1) C. pen., inculpaţii minori vor fi încredinţaţi supravegherii părinţilor, iar după majorat vor fi obligaţi să se supună pe durata termenului de încercare măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a) şi d) C. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii B.C. şi S.G.C. împotriva deciziei penale nr. 301 din 7 august 2003 a Curţii de Apel Bacău.
Casează Decizia şi sentinţa penală nr. 103 din 4 iulie 2003 a Tribunalului Neamţ numai cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate.
Conform art. 861, raportat la art. 1101 C. pen., dispune executarea suspendării sub supraveghere a pedepselor aplicate pe un termen de încercare de 3 ani, pentru inculpatul B.C. şi de 4 ani, pentru inculpatul S.G.C.
Face aplicarea 110 alin. (1) C. pen., pentru inculpaţii minori S.G.C. şi B.C., încredinţându-i supravegherii părinţilor, iar după majorat, îi obligă să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) C. pen. şi anume:
a) să se prezinte lunar în ultima zi de vineri la postul de poliţie de la locul de domiciliu;
b) să anunţe în prealabil, organului de poliţie desemnat orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 664/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 675/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
