ICCJ. Decizia nr. 678/2004. Penal. Art.208-209 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 678/2004
Dosar nr. 4294/2003
Şedinţa publică din 4 februarie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 99 din 9 aprilie 2003 a Tribunalului Suceava au fost condamnaţi inculpaţii C.I.I. la pedepsele de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen. şi de 2 ani închisoare, pentru infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 255 C. pen., dispunându-se executarea pedepsei celei mai grele de 3 ani şi 6 luni închisoare; B.D. la pedepsele de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. şi 3 ani închisoare, pentru complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (2) lit. a) şi g) C. pen., dispunându-se executarea pedepsei celei mai grele de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.; P.I. la pedepsele de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. şi 3 ani închisoare, pentru complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (2) lit. a) şi g) C. pen., dispunându-se executarea pedepsei celei mai grele de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.; L.D. la pedepsele de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. şi 3 ani închisoare, pentru complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1), 209 alin. (2) lit. a) şi g) C. pen., dispunându-se executarea pedepsei celei mai grele de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.; H.I. la pedepsele de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. şi 3 ani închisoare pentru, complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (2) lit. a) şi g) C. pen., dispunându-se executarea pedepsei celei mai grele de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. şi L.V. la pedeapsa de 3 ani şi 3 luni închisoare, pentru complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (2) lit. a) şi g) C. pen. şi s-a constatat că această infracţiune este concurentă cu infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 şi art. 76 C. pen., pentru care inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare. Conform art. 85 C. pen., s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 10 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 503 din 16 mai 2001 a Judecătoriei Rădăuţi pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (2) lit. a), g) şi i), cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., iar potrivit art. 39 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedeapsa de 3 ani şi 3 luni închisoare, aplicată în cauză cu pedeapsa anterioară de 10 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 3 luni închisoare.
Conform art. 36 C. pen., au mai fost contopite pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 3 luni închisoare, cu pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 370/2002 a Judecătoriei Rădăuţi stabilindu-se ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 3 luni închisoare.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pentru toţi inculpaţii, s-a menţinut starea de arest a inculpatului L.V., şi s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 8 ianuarie 2003 la zi .
Conform art. 254 alin. (3) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpaţii B.D., P.I., H.I. şi L.D. a câte 100.000 lei.
S-a constatat acoperit prejudiciul în sumă de 2.208.422 lei cauzat părţii civile S.C. T. S.R.L. Bucureşti.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut în fapt că, în seara zilei de 24 iulie 2001, inculpaţii C.I.I. şi L.V. s-au hotărât să sustragă piese din fier, din cele ce erau încărcate în vagoanele garate în depoul C.F.R. Dorneşti, sens în care au luat legătura cu inculpatul B.D. angajat ca paznic la depou. Acesta i-a întrebat pe ceilalţi paznici, respectiv pe inculpaţii P.I., L.D. şi H.I., care şi-au dat acordul să-i lase pe cei doi să sustragă dintr-un vagon 8 bare din fier în valoare de 2.208.422 lei.
Pentru aceasta inculpatul B.D. a primit suma de 400.000 lei pe care a împărţit-o cu ceilalţi trei paznici, revenind fiecăruia câte 100.000 lei.
Curtea de Apel Suceava, secţia penală, prin Decizia penală nr. 253 din 8 septembrie 2003, a admis apelurile declarate de inculpaţii B.D., P.I., L.D. şi L.V. şi a extins efectele asupra inculpatului intimat C.I.I., desfiinţând, parţial sentinţa primei instanţe, în sensul că prin aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., a redus pedepsele aplicate inculpatului C.I.I. la un an închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (2) lit. a) şi g) C. pen. şi la 5 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 255 C. pen., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare; inculpatului L.V. la un an închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen., urmând ca în urma contopirilor făcute de instanţa de fond să execute 2 ani închisoare; inculpatului B.D. la 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. şi la 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen., pedepse pe care le-a contopit în rezultante de câte 6 luni.
Potrivit art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepselor aplicate inculpaţilor B.D., P.I., L.D. şi H.I., pe timp de 2 ani şi 6 luni, punându-le în vedere dispoziţiile art. 83 C. pen.
Au fost înlăturate pedepsele complementare aplicate celor patru inculpaţi şi au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de control judiciar, primind criticile din apelurile inculpaţilor, a considerat că faţă de valoarea mică a prejudiciului cauzat şi de sumele modice primite drept mită, se impune recunoaşterea circumstanţelor atenuante reale prevăzute de art. 74 C. pen. şi reducerea pedepselor sub minimul legal.
În cazul inculpaţilor C.I.I. şi L.V. care au antecedente penale şi care au fost iniţiatorii întregii activităţi infracţionale s-a apreciat că executarea pedepsei prin privare de libertate a fost corect stabilită de instanţa de fond şi că referitor la ceilalţi inculpaţi, scopul pedepsei poate fi atins fără executarea pedepselor, conform art. 81 C. pen.
Au fost considerate nefondate criticile formulate de inculpaţii apelanţi, P.I., L.D. şi H.I., în sensul că nu a existat o înţelegere prealabilă cu B.D.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal inculpaţii L.D. şi C.I.I.
În recursul său inculpatul L.D. invocând dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 18 şi 14 C. proc. pen., a susţinut în principal că nu a comis faptele pentru care a fost condamnat şi în subsidiar a solicitat suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate.
La rândul său inculpatul C.I.I. a invocat dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. şi a solicitat reducerea pedepsei aplicate, considerată prea severă.
Recursurile declarate sunt neîntemeiate.
Din examinarea actelor dosarului se constată că instanţele au stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost condamnaţi.
Astfel, conform probelor administrate inculpaţii C.I.I. şi L.V. au hotărât să sustragă piese din fier încărcate în vagoanele garate în depoul C.F.R. Dorneşti, paznicii depoului, respectiv inculpaţii B.D., P.I., L.D. şi H.I. dându-şi acordul, contra sumei totale de 400.000 lei primită drept mită, de a-i lăsa pe cei doi să sustragă dintr-un vagon 8 bare de fier în valoare totală de 2.208.422 lei.
În baza aceluiaşi material probator a rezultat că inculpatul L.D. încălcându-şi obligaţiile de serviciu ca paznic, a fost de acord cu propunerea colegului său B.D., de a permite inculpaţilor C.I.I. şi L.V. să sustragă bare dintr-un vagon primind pentru aceasta 100.000 lei din suma de 400.000 lei transmisă paznicilor.
Ca atare în sarcina inculpatului recurent C.I.I. au fost reţinute infracţiunile de furt calificat şi dare de mită, prevăzute de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (2) lit. a) şi g) şi art. 255 alin. (1) C. pen., iar în sarcina inculpatului recurent L.D. complicitate la infracţiunea de luare de mită şi la infracţiunea de furt calificat, prevăzute de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) şi art. 26, raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (2) lit. a) şi g) C. pen.
Întrucât sentinţa de condamnare a recurentului inculpat L.D. este conformă cu probele de vinovăţie administrate în cauză nu subzistă eroarea gravă de fapt invocată în recurs de acest inculpat.
Referitor la pedepsele aplicate inculpaţilor recurenţi se constată că acestea au fost corect individualizate.
Astfel, prin recunoaşterea justificată a circumstanţelor atenuante reale, şi ţinând seama că anterior a mai fost condamnat penal, i-au fost aplicate inculpatului C.I.I. pedepse de un an închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat şi 5 luni închisoare, pentru infracţiunea de dare de mită urmând ca acesta să execute un an închisoare în regim de detenţie, conform art. 57 C. pen.
Privitor la inculpatul L.D. şi acestuia i-au fost aplicate pedepse sub minimul legal prin efectul circumstanţelor atenuante reale de 6 luni pentru luare de mită şi 6 luni, pentru complicitate, iar executarea pedepsei rezultantă de 6 luni închisoare, a fost suspendată condiţionat conform art. 81 C. pen., apreciindu-se că scopul sancţiunii poate fi atins şi fără executarea acesteia.
Întrucât au fost respectate dispoziţiile arătate de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), iar pedepsele aplicate sunt de natură a asigura, conform art. 52 din acelaşi cod, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi reintegrarea în comunitate a inculpaţilor, susţinerea recurenţilor în sensul greşitei individualizări a pedepselor nu poate fi primită.
Faţă de considerentele expuse, constatând nefondate criticile formulate şi neexistând motive de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge recursurile declarate de inculpaţi, cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii L.D. şi C.I.I. împotriva deciziei penale nr. 253 din 8 septembrie 2003 a Curţii de Apel Suceava.
Obligă pe fiecare recurent la plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 677/2004. Penal. Art.215 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 679/2004. Penal. Art.257 c.pen. Recurs → |
|---|
