ICCJ. Decizia nr. 6745/2004. Penal. Art.215 alin.3; 5 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6745/2004
Dosar nr. 1677/2004
Şedinţa publică din 14 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 545 din 9 octombrie 2003 a Tribunalului Cluj, inculpatul C.V. a fost condamnat la următoarele pedepse:
- un an închisoare, pentru săvârşirea instigării la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 25, raportat la art. 215 alin. (3) şi (4) C. pen. [(prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea, prevăzută de art. 25, raportat la art. 215 alin. (3), (4) şi (5) C. pen.)], cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 74 lit. c) C. pen.
- 5 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 74 lit. c) C. pen.
- 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 40 din Legea nr. 42/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 74 lit. c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare.
În baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de un an şi 4 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1337/1998 a Judecătoriei Cluj-Napoca şi executarea acesteia alături de pedeapsa stabilită în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute, în final, pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv de la 28 ianuarie 2000 la 17 mai 2000.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile faţă de D.G.F.P. a Judeţului Cluj în sumă de 13.952.207 lei, cu majorări de întârziere de la data de 29 februarie 2000 şi până la achitarea efectivă a prejudiciului, calculate conform OG nr. 11/1996 şi nr. 61/2002.
Inculpatul a fost obligat în solidar cu inculpaţii H.P. şi P.I. (aceştia fiind obligaţi prin sentinţa penală nr. 606/2001 a Tribunalului Cluj) la plata despăgubirilor civile în sumă de:
- 230.763.410 lei către S.C. P. SA Cluj.
- 10.463.420 lei în favoarea S.C. N. SA Cluj-Napoca.
- 72.083.127 lei în favoarea S.C. K.E. SRL Cluj-Napoca.
- 11.495.450 lei în favoarea SC I.I.E. SRL Cluj-Napoca.
Măsura asiguratorie a sechestrului aplicat pe bunurile inculpatului prin ordonanţa din 10 noiembrie 1999 a fost menţinută.
În baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 1.700.000 lei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
Inculpatul C.V. este administratorul societăţii comerciale A. SRL Cluj Napoca, având ca obiect de activitate comerţul en-gros şi en-detail cu produse alimentare şi nealimentare.
La începutul lunii octombrie 1998, fiind în căutarea unei activităţi comerciale fără activitate, inculpatul C.V. a luat legătura cu H.P., administrator al SC B. SRL Cluj-Napoca, căruia i-a propus să deruleze împreună afaceri.
Inculpaţii H.P. şi P.I. au emis file C.E.C. fără acoperire bancară achiziţionând mărfuri pe care le livrau către SC A. SRL, inculpatul C.V. valorificându-le fără să le înregistreze în evidenţele contabile.
În acest mod, inculpatul C.V. s-a sustras de la plata impozitului pe profit şi a taxei pe valoarea adăugată, cauzând statului un prejudiciu de 8.389.782 lei.
La achiziţionarea mărfurilor, inculpatul C.V. şi-a folosit relaţiile şi influenţa pentru a determina furnizorii să le livreze şi l-a îndemnat pe inculpatul H.P. să emită file C.E.C. fără acoperire bancară.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză; proces-verbal de efectuare a actelor premergătoare, notele de constatare ale Gărzii Financiare din Cluj şi Dolj, facturi comerciale, copii ale documentelor bancare, proces-verbal de conducere în teren, foi de parcurs, declaraţiile martorilor, proces-verbal de confruntare, declaraţiile inculpaţilor.
Inculpatul C.V. nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia penală nr. 62 din 25 februarie 2004, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi inculpatul C.V.
Instanţa de control judiciar a apreciat că criticile formulate în apelul procurorului prin care s-a solicitat înlăturarea circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpatului sunt nefondate, pedepsele aplicate fiind just individualizate în raport de conduita procesuală a acestuia.
Totodată, s-au apreciat ca neîntemeiate susţinerile inculpatului privind nerezolvarea corectă a fondului şi solicitarea de a se trimite cauza spre rejudecare tribunalului, deoarece s-a constatat că instanţa de judecată a administrat probele necesare şi a reţinut o situaţie de fapt conformă cu realitatea.
Cât priveşte critica formulată de inculpat în subsidiarul apelului său prin care a solicitat achitarea, Curtea de Apel Cluj a apreciat că probele administrate stabilesc cu certitudine vinovăţia acestuia pentru faptele reţinute în sarcina sa.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul C.V., în temeiul dispoziţiilor art. 3859 pct. 12, 14, 17, 171, 18 şi 21 C. proc. pen.
S-a susţinut că stabilirea stării de fapt se bazează pe o gravă eroare, ceea ce a determinat o aplicare greşită a legii, încadrări juridice eronate, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, motiv pentru care s-a solicitat achitarea acestuia în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Totodată, s-a învederat faptul că judecarea cauzei în apel a avut loc fără citarea părţii civile D.G.F.P. Cluj, inculpatul fiind astfel privat de dezbaterea cauzei în contradictoriu cu această parte.
S-a susţinut că, din acest motiv, hotărârea judecătorească a instanţei de apel este lovită de nulitate şi s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Cluj.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 375 alin. (2) C. proc. pen., judecarea apelului se face cu citarea părţilor.
Curtea de Apel Cluj a procedat la judecarea cauzei fără ca partea civilă D.G.F.P. a judeţului Cluj să fi fost citată la vreunul din termene.
Partea civilă D.G.F.P. a judeţului Cluj a solicitat acordarea de despăgubiri civile în cuantum de 13.952.207 lei reprezentând neplata impozitului pe profit şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi majorările de întârziere aferente calculate până la 29 februarie 2000 şi după această dată, până la achitarea efectivă a prejudiciului cauzat ca urmare a săvârşirii de către inculpat a infracţiunii de evaziune fiscală.
Cum inculpatul C.V. a negat constant săvârşirea acestei infracţiuni şi a solicitat achitarea pentru infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, Curtea constată că, prin încălcarea de către instanţa de apel a dispoziţiilor art. 375 alin. (2) şi art. 175 şi următoarele C. proc. pen. şi necitarea părţii civile, acestuia i-a fost vătămat dreptul la apărare, pe care nu şi l-a putut exercita pe deplin şi în contradictorialitate cu partea civilă.
În consecinţă, Curtea urmează să admită recursul inculpatului C.V. şi să caseze Decizia atacată, cauza fiind trimisă Curţii de Apel Cluj în vederea rejudecării apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi de inculpat.
Celelalte motive invocate de inculpatul C.V. în recurs, urmează a fi examinate de Curtea de Apel Cluj cu ocazia rejudecării cauzei.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. c) C. proc. pen., admite recursul declarat de inculpatul C.V. împotriva deciziei penale nr. 62 din 25 februarie 2004 a Curţii de Apel Cluj.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Cluj.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 decembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 6739/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6757/2004. Penal. Conflict de competenţă.... → |
---|