ICCJ. Decizia nr. 1148/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1148/2005
Dosar nr. 944/2005
Şedinţa publică din 15 februarie 2005
Asupra recursului penal de faţă:
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 3 februarie 2005, pronunţată în dosarul nr. 3949/2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, printre altele, a menţinut starea de arest a inculpatului B.N., aflat în Penitenciarul Bucureşti, respingându-se cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de acest inculpat.
Pentru a se pronunţa această încheiere, instanţa a reţinut în esenţă că temeiurile care au stat la baza arestării inculpatului subzistă şi se impune în continuare privarea acestuia de libertate, iar lăsarea în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura şi gravitatea faptei dedusă judecăţii, creându-se astfel un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, inculpatul a declarat recurs prin care a solicitat revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea sa în stare de libertate, întrucât nu sunt probe care să ateste că a comis infracţiunea de omor.
Recursul declarat, este nefondat şi se va respinge.
Aşa cum rezultă din actele aflate la dosar, inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în stare de arest preventiv, pentru infracţiunea de omor, iar succesiv s-a menţinut starea de arest a acestuia.
S-a reţinut că, la data de 11 septembrie 2001, pe fondul unui conflict spontan şi al consumului de alcool, inculpatul B.N. a lovit-o în mod repetat cu o rangă şi un cuţit pe victima A.G., provocându-i leziuni traumatice ce au dus la decesul acesteia.
Inculpatul, prin sentinţa penală nr. 1191 din 27 septembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a fost condamnat la o pedeapsă de 12 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de omor şi în stare de recidivă postexecutorie, prevăzut de art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Susţinerea recurentului-inculpat că nu a comis infracţiunea de omor şi prin urmare, în mod greşit a fost condamnat pentru comiterea acestei infracţiuni, iar menţinerea sa în stare de arest nu se justifică, se constată că nu este întemeiată.
Faţă de actele dosarului şi având în vedere gradul ridicat de pericol social al infracţiunii săvârşite, periculozitatea demonstrată de inculpat prin modul concret prin care a comis infracţiunea, că este recidivist, Înalta Curte constată că se menţin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv art. 143 şi art. 148 lit. f) şi h) C. proc. pen., că a intervenit şi o hotărâre de condamnare, astfel că se justifică încheierea instanţei de apel de a se menţine măsura arestării preventive luată prin încheierea din 3 februarie 2005.
În consecinţă, urmează ca recursul inculpatului să fie respins ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 189 şi urm. C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.N., împotriva încheierii din 3 februarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru Cauze cu Minori şi Familie, pronunţată în dosarul nr. 3949/2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1133/2005. Penal. întrerupere executare... | ICCJ. Decizia nr. 1150/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs → |
|---|
