ICCJ. Decizia nr. 1393/2005. Penal

Decizii penale ICCJ 2005

Prin sentința penală nr. 1 din 3 februarie 2004, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, în complet specializat pentru minori și familie, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpatul G.M.M. din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c), art. 211 alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în următoarele infracțiuni:

- art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;

- art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.;

- art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;

- art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen.,

- art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen.;

- art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;

- art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen.;

- art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen. și face aplicația art. 74 și art. 76 C. pen., față de toate infracțiunile, texte de lege, în baza cărora condamnă pe inculpatul G.M.M. la 4 ani și 6 luni închisoare, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 și art. 76 C. pen., pentru fapta din 4 februarie 2003, privind pe partea vătămată S.M.

- în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., condamnă pe inculpat la 5 ani închisoare, pentru fapta din 4 februarie 2003, privind pe partea vătămată P.M.

- în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 4 ani închisoare, privind pe partea vătămată S.M.

- în baza art. 211 alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., condamnă pe inculpat la 2 ani închisoare, privind pe partea vătămată P.M.D.;

- în baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., condamnă pe inculpat la 2 ani închisoare, privind pe partea vătămată G.A.D.;

- în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., condamnă pe inculpat la 3 ani închisoare, privind pe partea vătămată T.R.G.;

- în baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., condamnă pe inculpat la 2 ani închisoare, privind pe partea vătămată S.G.M.;

- în baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. b) C. pen., condamnă pe inculpat la 2 ani închisoare, privind pe partea vătămată T.R.G.;

în baza art. 33 și art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul G.M.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, sporită cu 6 luni, în total, 5 ani și 6 luni închisoare, cu executarea în condițiile art. 57 și art. 71 C. pen.

în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada executată de la 5 februarie la 27 martie 2003.

în baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei comisă de inculpatul B.C.F. din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c), art. 211 alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 99 alin. (3) C. pen., în următoarele infracțiuni:

- art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen.;

- art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen.;

- art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen.

- art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen.;

- art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen., art. 74 și art. 76 C. pen., privind toate infracțiunile:

în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) și art. 74 și art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul B.C.F. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, privind pe partea vătămată S.M.

în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) și art. 74 și art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, privind pe partea vătămată P.M.

în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) și art. 74 și art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani, privind pe partea vătămată S.M.

în baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) și art. 74 și art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de un an închisoare, privind pe partea vătămată P.M.D.

în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) și art. 74 și art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare, privind pe partea vătămată T.R.G.

în baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) și art. 74 și art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de un an și 6 luni închisoare, privind pe partea vătămată S.G.M.

în baza art. 33 și art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, în total, să execute 3 ani închisoare, în condițiile art. 57 și art. 71 C. pen.

S-a dispus ca din pedeapsa aplicată să i se deducă perioada executată de la 5 februarie la 27 martie 2003.

Au fost obligați inculpații, în solidar, inculpatul minor și în solidar cu părțile responsabile civilmente B.F. și M., să plătească părții civile S.M., suma de 12.815.000 lei și către P.M. 10.010.000 lei cu titlu de despăgubiri civile.

S-a luat act că părțile vătămate P.M.D., S.M., G.A.D., T.R.G., T.M.A. nu s-au constituit ca părți civile.

în temeiul art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul G.M. a sumei de 51.000 lei, iar de la B.C.F. a sumei de 20.000 lei.

A fost obligat inculpatul G.M.M. să plătească către stat suma de 2.500.000 lei cheltuieli judiciare.

A fost obligat inculpatul B.C.F., în solidar cu părțile responsabile civilmente să plătească către stat suma de 2.500.000 lei.

Pentru a se pronunța această sentință, instanța de fond, față de actele și dovezile de la dosar, a arătat că reține următoarea situație de fapt:

Inculpații G.M.M. și B.C.F., colegi de clasă și elevi ai Grupului Școlar nr. 1 Pitești, într-o perioadă scurtă, au comis mai multe infracțiuni de tâlhărie, în dauna colegilor săi de la care au luat bani și bunuri, astfel:

în după-amiaza zilei de 3 februarie 2003, în zona școlii unde învățau părțile vătămate S.M. și P.M., acestea au fost oprite de inculpatul G.M.M. care, fără nici un motiv, le-a cerut ca a doua zi S.M. să-i aducă suma de 100.000 lei, iar P.M. suma de 50.000 lei.

A doua zi, după ce în intervalul de timp 8-12, inculpații G.M.M. și B.C.F., împreună cu alți trei colegi, au consumat împreună cantitatea de 8 litri vin, au mers la școală și au căutat pe cele două părți vătămate S.M. și P.M.D. la sala de clasă, iar după ce i-au găsit, inculpatul G.M.M. a întrebat dacă i-au adus sumele de bani solicitate, iar la răspunsul negativ al acestora, inculpatul G.M.M. i-a lovit pe cei doi în holul clasei, de față fiind și inculpatul minor B.C.F. și numiții S.M. și R.R., colegi de clasă ai inculpatului.

în acest context, inculpatul B.C.F. l-a lovit și el cu palma peste ceafă pe numitul S.M., întrebându-l același lucru și anume, de ce nu a adus banii solicitați de G.M.M., apoi la propunerea inculpatului minor B.C.F., cele două părți vătămate S.M. și P.M. au fost conduse pe platoul din pădurea Trivale, iar când au ajuns aici, au fost lovite de către inculpatul G.M.M. cu o bâtă din lemn, producându-le leziuni ce au necesitat un număr de 14-15 zile de îngrijiri medicale pentru S.M. și, respectiv, 30 zile de îngrijiri medicale, pentru P.M.

în timp ce se deplasau spre platoul menționat, partea vătămată S.M. a fost ținută de mână de inculpatul B.C.F. pentru a nu putea să fugă.

După ce părțile vătămate au fost lovite, toți au coborât către Palatul Copiilor, inculpatul B.C.F. i-a cerut lui G.M.M. să cumpere o sticlă cu suc, iar la răspunsul acestuia că nu are bani, B.C.F. i-a cerut să ia de la cele două părți vătămate bani, ceea ce s-a și întâmplat, astfel că, inculpatul G.M.M. a luat de la partea vătămată S.M., suma de 60.000 lei, iar de la partea vătămată P.M. suma de 10.000 lei, cerându-le ca a doua zi să le aducă alte sume de bani.

A doua zi, partea vătămată S.M. a mers la școală împreună cu părinții săi, motiv pentru care G.M.M. nu i-a mai cerut banii, iar P.M., de teamă, i-a dat suma de 37.000 lei.

în toamna anului 2002, inculpatul G.M.M. a venit la clasa unde învăța partea vătămată P.M., coleg cu părțile vătămate S.M. și P.M. și l-e cerut mai multor elevi buletinele de identitate, iar la răspunsul acestora că nu le au asupra lor, inculpatul le-a spus că vor plăti o amendă de 10.000 lei, pentru fiecare elev, întocmind o listă cu numele fiecăruia, urmând ca a doua zi să-i aducă fiecare câte 10.000 lei.

A doua zi, inculpatul G.M.M. i-a găsit pe elevi în holul din fața clasei și i-a întrebat dacă i-au adus banii, astfel că, cei care-i dădeau suma de 10.000 lei treceau de o parte și erau lăsați să plece, iar ceilalți erau opriți de cealaltă parte și la răspunsul părții vătămate P.M. că nu are bani, a fost lovit de inculpatul G.M.M. și obligat să facă rost de bani, după care i s-a dat voie să plece.

în ziua de 4 februarie 2003, inculpații B.C.F. și G.M.M. îi căutau pe colegii lui S.M. și P.M., astfel că B.C.F. a mers la partea vătămată P.M. și i-a cerut suma de 5000 lei și la răspunsul acestuia că nu are bani și nefiind crezut, inculpatul a căutat prin buzunare, astfel că i-a luat suma de 20.000 lei, pe care o avea, bani necesari pentru a plăti autobuzul cu care se deplasa de la școală la domiciliu.

Partea vătămată S.G., în toamna anului 2002, în trei rânduri, i-a dat inculpatului G.M.M. suma totală de 20.000 lei, sub amenințare și chiar a fost lovit de inculpat, iar în semestrul II, respectiv în luna ianuarie 2003, în două rânduri, aceeași parte vătămată S.G., sub amenințare, i-a dat inculpatului B.C.F. suma de 5000 lei și un pix.

în toamna anului 2002, inculpatul G.M.M. i-a cerut părții vătămate G.A.D. să-i aducă bani a doua zi, iar pentru faptul că a doua zi nu i-a dat banii solicitați, l-a amenințat și pentru a nu fi bătut, i-a dat banii ceruți, deoarece acesta văzuse când colegul său T.M., pentru faptul că nu-i adusese banii, a fost lovit.

Tot în toamna anului 2002, într-una din zile, inculpatul B.C.F. l-a observat pe T.R.G. că pariase la partidele de fotbal și i-a cerut că, dacă va câștiga să-i dea suma de 10.000 lei, pentru ca a doua zi, inculpatul B.C.F. împreună cu G.M.M. să meargă la partea vătămată și să-i verifice biletul și văzând că a câștigat, i-a cerut suma de 10.000 lei, însă la refuzul acesteia, inculpatul B.C.F. l-a amenințat că suma va crește la 50.000 lei, astfel că, partea vătămată s-a împrumutat și i-a dat inculpatului B.C.F. această sumă pentru că știa că dacă nu-i va da va fi bătut ca și colegii săi.

Inculpatul G.M.M., în toamna anului 2002, când a cerut buletinele de identitate elevilor din clasa menționată, printre ei a fost și partea vătămată T.M.A. care, de teamă și pentru a nu fi lovit de acesta, s-a împrumutat de bani de la colegii săi S.M. și T.R. și i-a dat bani inculpatului.

Tot în toamna anului 2002, în timp ce părțile vătămate S.M. și P.M. se aflau în zona Spitalului de pediatrie din Pitești, s-au întâlnit cu inculpații G.M.M. și B.C.F., care le-au cerut bani, iar la refuzul acestora, inculpatul G.M.M. l-a percheziționat pe S.M. și a găsit asupra sa un telefon mobil pe care i l-a luat, spunându-i că restituirea se face dacă-i dă suma de 20.000 lei.

A doua zi i s-a adus suma pretinsă și i s-a restituit telefonul, însă în stare de nefuncționare, urmare a faptului că a fost deteriorat.

Inculpații, în declarațiile lor, s-a arătat că au recunoscut în parte comiterea faptelor ala cum au fost expuse.

în contextul situației de fapt expusă și reținută, s-a apreciat că activitatea materială desfășurată de inculpați realizează un concurs de infracțiuni de tâlhărie, deoarece s-au întrebuințat acte de violență și amenințare, fiind deposedate de bunuri mai multe persoane, astfel că nu se poate vorbi de comiterea unei infracțiuni de tâlhărie în formă agravantă și continuată, cum greșit s-a reținut de către organul de urmărire penală, și că fiecare act material desfășurat de către inculpați, constituie o infracțiune de sine-stătătoare de tâlhărie în formă agravantă sau simplă, după cum la comiterea ei au participat cei doi inculpați împreună sau fiecare separat.

în acest context, s-a procedat la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în formă agravantă și continuată, vizând pe inculpatul G.M.M. în infracțiuni de tâlhărie în concurs real, cum de altfel și pentru celălalt inculpat minor B.C.F., reținându-se pentru inculpatul major circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen., iar pentru inculpatul minor starea de minorat prevăzută de art. 99 alin. (3) C. pen.

Prin urmare, inculpații au fost condamnați în baza textelor de lege menționate mai sus la pedepsele privative de libertate în concurs real și cu reținerea circumstanțelor atenuante personale, prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen., pedepse ce au fost contopite, faptele fiind comise în concurs real, dispunându-se ca inculpatul major G.M.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care s-a aplicat un spor de 6 luni închisoare, apreciindu-se că pedepsele pe care urmează să le execute de 5 ani și 6 luni inculpatul major și de 3 ani închisoare inculpatul minor, sunt pedepse care reflectă gravitatea faptelor, vinovăția acestora și periculozitatea lor socială, fiind de natură să ducă la reeducarea acestora.

La individualizarea și aplicarea pedepselor, s-a menționat că au fost avute în vedere toate criteriile înscrise în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

întrucât în perioada 5 februarie 2003 - 27 martie 2003, inculpații au fost arestați preventiv, s-a dispus ca din pedeapsa aplicată fiecăruia, să se deducă perioada executată în arest preventiv.

Latura civilă a cauzei s-a menționat că a fost soluționată în raport de dispozițiile înscrise în art. 14 și art. 346 C. proc. pen., cum și de art. 998 C. civ., fiind obligați inculpații la despăgubiri civile, în raport de declarațiile părților vătămate constituite părți civile, de actele și dovezile de la dosar, în cuantumul menționat în prima parte a considerentelor prezentei decizii și așa cum s-a arătat, justificate cu actele și dovezile de la dosar.

Potrivit art. 362 și art. 363 C. proc. pen., sentința a fost atacată cu apel de către ambii inculpați.

Pentru inculpatul minor B.C.F. au fost invocate motive de apel vizând nelegalitatea și netemeinicia sentinței pronunțate.

într-un prim motiv, s-a susținut că hotărârea instanței de fond este vădit nelegală și esențial netemeinică, fiind lovită de nulitate absolută, potrivit art. 197 alin. (2) C. proc. pen., întrucât cauza s-a judecat în ședință publică, deși inculpatul este minor și trebuia judecat în ședință nepublică.

Al doilea motiv de apel se referă la greșita individualizare a pedepsei executate prin privare de libertate, deși din modul cum au fost comise faptele, datele personale ale inculpatului, existau suficiente temeiuri din conținutul cărora rezulta în mod clar că scopul pedepsei putea fi atins și prin suspendarea condiționată a executării.

în consecință, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, hotărârea fiind lovită de nulitate, iar în subsidiar, schimbarea modalității de executare.

Pentru apelantul-inculpat G.M.M. s-au invocat motive de apel vizând nulitatea hotărârii pronunțate, urmare a faptului că judecarea cauzei s-a făcut în ședință publică, deși în cauză, inculpatul B.C.F. este minor.

Al doilea motiv de apel de referă la greșita aplicare a sporului de 6 luni închisoare, în condițiile în care i s-au aplicat pedepse mari pentru infracțiuni cu un pericol social redus, din modul cum au fost realizate și rezultatul acestora.

Al treilea motiv de apel, vizează faptul că deși i s-au aplicat circumstanțe atenuante personale, nu li s-a dat eficiența cuvenită, ținându-se seama de împrejurările în care au fost comise, datele personale ale inculpatului care are o vârstă fragedă, depășind cu puțin vârsta majoratului la data comiterii faptelor, că a recunoscut și că este la primul contact cu legea penală și că până la data comiterii faptelor a avut o comportare bună în familie și societate, iar în prezent, este elev în clasa a XI-a.

Examinând cauza în raport de motivele invocate cât și din oficiu, instanța de apel, prin decizia nr. 151/ A din 27 mai 2004, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați, cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare către stat (cu opinia separată, în sensul admiterii apelului declarat de inculpatul minor B.C.F. privind individualizarea judiciară a executării pedepselor).

Pentru a pronunța această decizie, s-a reținut că situația de fapt corespunde cu probele administrate în cauză, că încadrarea juridică este corectă, iar tragerea la răspundere penală s-a făcut în raport de textele de lege, precum și de aplicarea circumstanțelor atenuante personale, ținându-se seama de poziția sinceră manifestată pe parcursul desfășurării procesului penal.

Motivul de apel vizând nulitatea hotărârii, s-a apreciat, ca nefondat, în raport de dispozițiile art. 485 și art. 486 C. proc. pen., în cauză fiind judecați un minor alături de un major și nefiind posibilă disjungerea.

împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul B.C.F. și inculpatul G.M.M.

Inculpatul B.C.F. a solicitat a se constata nulitatea absolută a hotărârii, potrivit dispozițiilor art. 197 alin. (2) C. proc. pen., întrucât cauza s-a judecat în ședință publică, deși unul din inculpați era minor.

Un alt motiv de recurs a vizat reducerea pedepsei.

Inculpatul G.M.M. a solicitat reducerea pedepsei.

Examinând cauza în raport de motivele invocate analizate prin prisma dispozițiilor art. 385⁹pct. 14 și 17¹ C. proc. pen., constată că recursul inculpatului B.C.F. este fondat, iar al inculpatului G.M.M. este nefondat.

Recursul inculpatului B.C.F. este fondat numai sub aspectul modului de individualizare a pedepsei.

Deși instanțele au reținut la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților circumstanțe atenuante, erau suficiente temeiuri care să conducă instanțele la concluzia că scopul pedepsei ar putea fi atins și prin aplicarea suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicată inculpatului minor B.C.F.

Astfel, rezultă din actele dosarului că la data când a încetat activitatea infracțională acesta abia împlinise vârsta de 16 ani, iar în raportul de expertiză medico-legală se concluzionează că deși nu prezintă tulburări psihice de natură a-i afecta discernământul, trebuie totuși avută în vedere vârsta fragedă a acestuia, faptul că a fost ușor influențat de către "grupul celor puternici", fiind atras cu ușurință de aceștia din dorința de a le câștiga respectul și prietenia.

în acest context, nu este lipsită de importantă împrejurarea potrivit căreia, deși provine dintr-o familie organizată, astfel cum se reține în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de reintegrare socială și supraveghere de pe lângă Tribunalul Argeș, în familie au loc scandaluri datorită consumului de alcool al tatălui, mama fiind cea care se ocupă de cei trei băieți, neputând însă a-i supraveghea în permanență, fiind încadrată în muncă.

Pe de altă parte, astfel cum apreciază Consiliul de reintegrare socială, riscul de a comite alte infracțiuni este mic, în cazul în care ar fi lipsit de influența negativă a inculpatului major G.M.M.

în aceeași ordine de idei, nici executarea în detenție a pedepsei nu atinge scopul prevăzut de legiuitor în dispozițiile art. 52 C. pen., perspectivele de reintegrare socială fiind diminuate.

Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că se justifică aplicarea dispozițiilor art. 86¹și art. 86²C. pen., urmând a atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴C. pen. și art. 359 C. proc. pen.

Motivul de recurs ce vizează nulitatea absolută a hotărârilor este nefondat, astfel cum s-a reținut și de instanța de apel, s-au respectat dispozițiile art. 485 și art. 486 C. proc. pen., ce privea judecata inculpaților minori cu inculpați majori.

Recursul inculpatului G.M.M. este nefondat, întrucât la individualizarea pedepsei instanțele au dat eficiență tuturor criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), i s-au acordat circumstanțe atenuante, avându-se în vedere situația familială grea pe care o are și vârsta acestuia.

însă nu trebuie omis din vedere influența nefastă pe care acesta o avea în școală față de elevii mai mici datorită comportamentului necorespunzător ca și față de inculpatul minor B.C.F. pe care l-a influențat, având inițiativa săvârșirii faptelor, în majoritatea cazurilor.

Așa fiind, pentru considerentele expuse mai sus, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se va admite recursul declarat de inculpatul B.C.F. împotriva deciziei penale nr. 151 din 27 mai 2004 a Curții de Apel Pitești, se va casa hotărârea atacată, precum și sentința penală nr. 1 din 3 februarie 2004 a Tribunalului Argeș, numai cu privire la modul de individualizare a pedepsei aplicate acestui inculpat.

Se va face aplicarea art. 86¹și art. 86²_i se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴C. pen. și art. 359 C. proc. pen.

Se va încredința supravegherea inculpatului Serviciului de reintegrare socială și supraveghere de pe lângă Tribunalul Argeș, urmând ca pe durata termenului de încercare să se supună normelor de supraveghere, prevăzute de art. 86³alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

Totodată, au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate, iar recursul inculpatului G.M.M. a fost respins.

← ICCJ. Decizia nr. 1462/2005. Penal		ICCJ. Decizia nr. 139/2005. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 1393/2005. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1393/2005. Penal