ICCJ. Decizia nr. 1551/2005. Penal. Art.208,209 c. pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1551/2005
Dosar nr. 5327/2004
Şedinţa publică din 3 martie 2005
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1123 din 10 aprilie 2003, Judecătoria sector 5 Bucureşti a condamnat pe inculpatul V.I. la 3 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală nr. 824 din 21 iunie 2002 a Judecătoriei sector 3 Bucureşti şi a dispus executarea ei alături de cea aplicată în prezenta cauză, în total 4 ani închisoare.
În temeiul art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 7 ani şi 6 luni.
Totodată, în baza art. 863 C. pen., inculpatul a fost supus unor măsuri de supraveghere.
S-a reţinut, în esenţă, că, în noaptea de 26 februarie 2003, inculpatul a sustras, prin efracţie, dintr-un chioşc R., bunuri în valoare de 23.258.592 lei.
Tribunalul Bucureşti, prin Decizia penală nr. 962/ A din 27 iunie 2003, admiţând apelul declarat de procuror, a dispus, în baza art. 83 C. pen., revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 824 din 21 iunie 2002 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti şi, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, a constatat graţiată această pedeapsă, reducând termenul de încercare la 2 ani.
În baza art. 861 C. pen., a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată în prezenta cauză, stabilind un termen de încercare de 6 ani şi 6 luni.
Totodată, a respins apelul declarat de partea civilă SC R. SA SMB.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia penală nr. 2305 din 28 octombrie 2003, a respins recursul declarat de procuror.
Procurorul general a declarat recurs în anulare, invocând că hotărârile pronunţate în cauză sunt nelegale privitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 543/2002 şi la stabilirea pedepsei rezultante.
Recursul în anulare este fondat.
Din examinarea sentinţei penale nr. 824 din 21 iunie 2002, definitivă prin neapelare la 28 octombrie 2002 a Judecătoriei sector 3 Bucureşti, rezultă că inculpatul V.I. a fost condamnat anterior la un an închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. e), g) şi i) C. pen., faptă săvârşită la 26 mai 2002.
Instanţele trebuiau să constate că acestei pedepse îi sunt incidente dispoziţiile graţierii condiţionate prevăzute de art. 1 din Legea nr. 543/2002, infracţiunea fiind comisă anterior datei de 4 octombrie 2002 şi nefiind exceptată de la graţiere, conform art. 4 alin. (2) lit. a) pct. 12 din legea sus-menţionată.
Apoi, instanţele trebuiau să reţină că infracţiunea de furt calificat săvârşită de acelaşi inculpat la 26 februarie 2003 (care face obiectul hotărârilor judecătoreşti atacate), se situează atât în cursul termenului de 3 ani stabilit ca şi condiţie a graţierii prin legea sus-menţionată, cât şi în cursul termenului de încercare al suspendării condiţionate.
Drept urmare, instanţele trebuiau ca, în baza art. 83 C. pen. şi a art. 7 din Legea nr. 543/2002 să revoce atât beneficiul graţierii condiţionate, cât şi cel al suspendării condiţionate a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 824/2002 a Judecătoriei sector 3 Bucureşti şi, în consecinţă, să dispună executarea acesteia alături de pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului pentru infracţiunea de furt calificat, inculpatul urmând să execute, în total, pedeapsa de 4 ani închisoare.
Neprocedând în acest mod, hotărârile pronunţate sunt nelegale.
În consecinţă, recursul în anulare urmează să fie admis, hotărârile să fie casate, referitor la greşita stabilire a pedepsei rezultante şi la modalitatea de executare a acesteia şi să fie îndreptate, în temeiul art. 83 C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 543/2002, în sensul mai sus-arătat.
Se va face în cauză aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 1123 din 10 aprilie 2003 a Judecătoriei sector 5 Bucureşti, deciziei penale nr. 962 din 27 iunie 2003 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală şi deciziei penale nr. 2305 din 28 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe inculpatul V.I.
Casează hotărârile atacate numai cu privire la greşita stabilire a pedepsei rezultante şi la modalitatea de executare a acesteia.
În baza art. 83 C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 543/2002 revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi beneficiul graţierii pentru pedeapsa de un an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 824 din 21 iunie 2002 a Judecătoriei sector 3 Bucureşti şi, în consecinţă, dispune executarea acesteia alături de pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, în total inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.
Face aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1550/2005. Penal. Art.255 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1553/2005. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
