ICCJ. Decizia nr. 2956/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 392 din 19 octombrie 2004, Tribunalul Brăila l-a condamnat pe inculpatul S.C., în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., la 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile S.V. suma de 50.000.000 lei daune morale, iar C.A.S. Brăila suma de 370.000 lei despăgubiri pentru cheltuieli medicale.
S-a mai dispus obligarea inculpatului la 3.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Instanța a reținut, în fapt, că la data de 15 august 2003, inculpatul S.C. împreună cu fratele său S.L. se plimbau cu bicicletele pe str. A.I. Cuza din municipiul Brăila, trecând și prin fața locuinței părții vătămate Ș.V.
întrucât părțile sunt vecine și între acestea existau relații conflictuale mai vechi, în momentul trecerii pe lângă partea vătămată aceasta i-a înjurat pe inculpat și pe fratele său.
Hotărând să-i aplice o corecție, inculpatul s-a întors cu bicicleta, a luat din zona de depozitare a gunoaielor o coadă de topor, care ar fi avut urechea metalică și o parte din lamă și, prin spate și prin surprindere, i-a aplicat părții vătămate Ș.V. o lovitură în cap și în momentul în care aceasta a încercat să fugă, a mai lovit-o în spate. Martorul S.L. a lovit, în aceeași împrejurare, cu o pompă de bicicletă pe fiul părții vătămate, respectiv Ș.D., faptă însă care nu face obiectul prezentei cauze.
Obiectul cu care inculpatul S.C. a comis violențele nu a mai fost găsit, acesta precizând că l-a aruncat tot în zona de depozitare a gunoaielor.
Partea vătămată Ș.V. s-a prezentat la Spitalul Județean Brăila unde a primit îngrijiri medicale.
Din certificatul medico-legal al S.M.L. Brăila, din 18 august 2003, rezultă că partea vătămată a prezentat fronto-parietal stg. o plagă contuză lungă de 1,5 cm suturată chirurgical și subscapular paravertebral dr. o plagă contuză de 1,5 cm, leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure și zgâriere, necesitând 7-9 zile îngrijiri medicale.
Raportul de constatare medico-legală al S.M.L. Brăila, din 14 mai 2004, confirmă constatările și concluziile din certificatul medico-legal, din 18 august 2003, cu precizarea că aceste leziuni nu au pus în primejdie viața victimei, ele nefiind de natură să influențeze parametrii vitali sau să impună tratament prin internare, spitalizare.
în sfârșit, prin acest din urmă act medico-legal s-a mai precizat că partea vătămată Ș.V. a mai prezentat o cicatrice liniară la nivelul antebrațului stg. însă leziunea nu exista în tabloul lezional stabilit cu ocazia examinării chirurgicale din 15 august 2003, fiind cu mult timp antedatată leziunii pericraniene.
Instanța a concluzionat că fapta inculpatului S.C., în raport de modul de producere, instrumentul vulnerant folosit, intensitatea loviturii și zona vitală interesată, realizează elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat.
împotriva acestei hotărâri inculpatul S.C. a declarat apel, criticând-o atât pentru greșita încadrare juridică, apreciind că fapta realizează conținutul infracțiunii prevăzute de art. 182 C. pen., sau al celei prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen., cât și pentru greșita individualizare a pedepsei, considerată excesivă.
Prin decizia penală nr. 631 din 30 noiembrie 2004, Curtea de Apel Galați a respins apelul inculpatului, ca nefondat, constatând temeinicia și legalitatea încadrării juridice reținute și a individualizării pedepsei.
Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpat care, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859alin. (1) pct. 17 și 10 C. proc. pen., a solicitat să se constate că încadrarea juridică este greșită și că instanțele au omis să ia în considerare probe esențiale în favoarea sa.
Verificând hotărârea criticată în baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul este fondat.
Situația de fapt a fost corect și temeinic stabilită, rezultând din declarațiile martorilor Ș.M., Ș.D. și Ș.Z., că, la data de 15 august 2003, inculpatul S.C. a lovit-o prin surprindere, venind din spate, pe partea vătămată Ș.V., cu o coadă de topor, ce ar fi avut muchie metalică, în cap și apoi peste spate.
Obiectul folosit în agresiune nu a mai fost găsit.
Inculpatul S.C. a recunoscut săvârșirea faptei, cu obiecția că acea coadă de topor avea montată doar o parte a muchiei metalice, fără să aibă lamă.
încadrarea juridică, însă, dată faptei, este greșită.
Pentru a delimita tentativa de omor de alte posibile infracțiuni de violență, este necesară examinarea laturii subiective prin luarea în considerare a tuturor împrejurărilor în care fapta a fost comisă, între care esențiale fiind obiectul de care făptuitorul s-a folosit, intensitatea cu care au fost aplicate loviturile, existența sau nu a unor factori de deviere sau atenuare a forței loviturilor, exteriori voinței agresorului, regiunea corpului vizată și urmările care s-au produs sau care s-ar fi putut produce.
Din această perspectivă, este temeinic stabilit că inculpatul S.C. s-a folosit în agresiune de un obiect, cu sau fără lamă de topor însă cert cu adaus metalic, apt să producă moartea, cu care a aplicat câte o lovitură în regiunea fronto-parietal stânga, zonă vitală a corpului și subscapular paravertebral, ale părții vătămate.
Aceste lovituri însă, dintre care una în zona vitală, nu au avut intensitatea necesară producerii unor leziuni care să curme sau să pună în pericol viața victimei, fiind bine stabilit că, luată prin surprindere, partea vătămată nu s-a apărat pentru a devia sau atenua forța loviturilor, având și capul descoperit.
Concluziile medico-legale sunt fără echivoc în ce privește lipsa oricărui pericol pentru viața victimei urmare leziunilor create prin fapta inculpatului, neimpunându-se nici tratament prin internare, spitalizare.
Așa fiind, se constată că, subiectiv, inculpatul nu a acționat cu intenția, formă de vinovăție necesară pentru existența laturii subiective a infracțiunii de omor, de a o ucide pe partea vătămată, ci de a-i produce vătămări integrității corporale.
în raport de numărul de zile îngrijiri medicale, fapta inculpatului S.C. realizează conținutul infracțiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., text de lege în care va fi schimbată încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., și în baza căruia, ținând seama și de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), i se va aplica inculpatului pedeapsa.
Dintre pedepsele alternative, Curtea va aplica inculpatului S.C. pedeapsa închisorii, între limitele legale speciale.
Au fost văzute datele de caracterizare a persoanei inculpatului, respectiv tânăr, fără antecedente penale, căsătorit, cu 4 copii minori și conduită sinceră în cursul procesului, s-a apreciat că scopul pedepsei a fost atins și fără executarea acesteia, astfel încât s-a făcut în cauză aplicația dispozițiilor art. 81 C. pen., a suspendat executarea pedepsei pe termenul de încercare prevăzut de art. 82 C. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2963/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2955/2005. Penal → |
|---|
