ICCJ. Decizia nr. 3759/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 834 din 29 decembrie 2004, Tribunalul Constanța, în baza art. 174 - art. 176 lit. c) C. pen. și cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.S. la pedeapsa de 22 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., după executarea pedepsei principale.
în baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate a inculpatului din pedeapsa de 8 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 568 din 16 octombrie 2000 pronunțată de Tribunalul Constanța și s-a contopit restul de 1789 zile neexecutat cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, în final inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 22 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., după executarea pedepsei principale.
S-a făcut aplicarea art. 71 în referire la art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata detenției.
în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din cuantumul pedepsei aplicate perioada executată prin măsurile reținerii și arestării preventive, cu începere de la data de 17 mai 2004, la zi, iar în baza art. 350, coroborat cu art. 160b C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
în baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., s-a admis în parte acțiunea civilă și în baza art. 998 - art. 999 C. civ., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă A.V.
Au fost respinse, ca nefondate, restul pretențiilor civile formulate.
în baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la 6.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
în baza procesului verbal privind datele de identificarea victimei, raportul de expertiză dactiloscopică, procesul-verbal privind concluziile medico-legale și raportul de constatare medico-legală, planșele foto, raportul de constatare tehnico-științifică, procesele verbale de cercetare la fața locului, procesul verbal de constatare a denunțului făcut de inculpat, declarațiile martorilor C.V., V.Șt., B.M., declarațiile date de inculpat, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul B.S. locuia împreună cu victima într-un imobil dezafectat, situat la intersecția străzilor General Manu cu B-dul Ferdinand. Cei doi nu aveau loc de muncă, zilnic erau văzuți împreună prin parcuri sau diferite localuri din zone periferice, în stare de ebrietate.
în seara zilei de 15 mai 2004, după ce au consumat băuturi alcoolice și au revenit la locul unde dormeau, victima a avut o comportare injurioasă și a sărit să-l lovească pe inculpat cu un par în cap. în aceste condiții, inculpatul a deposedat-o pe victimă de lemnul respectiv, atunci cea din urmă a scos un cuțit. Inculpatul după ce i-a smuls cuțitul din mână, i-a aplicat mai multe lovituri în regiunea pieptului, după care la scurt timp a și decedat.
Inițial, inculpatul nu a recunoscut fapta, prezentând o versiune mincinoasă, ca în cele din urmă să aibă o atitudine sinceră, cooperând cu organele de poliție, prezentând situația de fapt reală, care este conformă cu probele administrate în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească.
Astfel, raportul de constatare medico-legală, concluzionează că moartea victimei a fost violentă, leziunile constatate pe cadavru au putut fi produse prin lovire cu un corp tăietor înțepător și care are legătură directă și imediată cu cauza morții.
Apărătorul inculpatului, la instanța de fond a solicitat achitarea, deoarece inculpatul s-a aflat în legitimă apărare, iar în subsidiar, să se rețină circumstanța legală a provocării.
Instanța de fond, a apreciat că inculpatul nu s-a aflat în stare de legitimă apărare și nici de provocare, care l-au determinat să săvârșească fapta.
Inculpatul a mai comis o infracțiune de tentativă de omor în anul 2000, fiind condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare prin sentința penală nr. 568 pronunțată la 20 martie 2003 de Tribunalul Constanța.
Din examinarea psihiatrică a inculpatului a rezultat că prezintă o tulburare organică de personalitate cu deteriorare cognitivă pe fond mixt vascular și toxietilic, având discernământul diminuat.
Apelul declarat de inculpat, vizează individualizarea pedepsei.
Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 108/ P din 14 aprilie 2005, a admis apelul declarat de inculpatul B.S. împotriva sentinței penale nr. 834 din 29 decembrie 2004 a Tribunalului Constanța.
A desființat în parte sentința penală nr. 834 din 29 decembrie 2004 a Tribunalului Constanța și a redus pedeapsa principală la 18 ani închisoare.
S-a menținut starea de arest și s-a dedus prevenția de la 29 decembrie 2004 la zi.
Nemulțumit și de această hotărâre, în termenul legal, inculpatul a declarat recurs, cerând reaprecierea probelor și pe baza acestora să se rețină în favoarea sa, circumstanța atenuantă, a scuzei provocării, aceasta fiind starea care l-a determinat la producerea faptei.
Totodată s-a mai cerut a se reține că este bolnav neuropsihic și are vârsta de 62 ani.
Recursul este fondat.
Curtea, examinând probatoriul ce relevă împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta, reține că într-adevăr în seara de 15 mai 2004, inculpatul a fost lovit de victimă mai întâi cu un par în zona capului și după dezarmare, tot partea vătămată să fie cea care a scos și un cuțit și l-a amenințat. Deci, partea vătămată a fost cea care a inițiat cearta și față de comportamentul agresiv al acesteia, inculpatul în stare de provocare, mult prea evidentă și dovedită, a ajuns să-i aplice lovituri în zona pieptului de pe urma căror leziuni, a decedat.
De altfel, instanțele au reținut toate aceste elemente ale situației de fapt, numai că fără vreo justificare sau altfel spus, fără nici o motivare, nu au făcut și aplicarea circumstanței atenuante a, scuzei provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., cu a sa imediată consecință în cadrul operației de individualizare a pedepsei.
Cum toate celelalte criterii de individualizare a pedepsei, raportate la persoana inculpatului au fost avute în vedere, respectiv starea sa de recidivă, conform art. 37 lit. a) C. pen. dar, care circumstanță agravantă, ar fi venit în concurs cu circumstanța atenuantă, a scuzei provocării, nu obligau instanțele, să coboare sancțiunea sub limita minimă prevăzută de textul de încriminare, potrivit art. 80 C. pen.
în acest mod trebuiau instanțele să aprecieze la stabilirea cuantumului ce se reține a fi excesiv.
Așa fiind și văzând că împotriva probelor, instanțele nu au procedat în acest mod, că făptuitorul e în vârstă de peste 62 ani, că e și suferind neuropsihic, tocmai pentru a se asigura și respectarea cerințelor art. 52 C. pen. (scopul pedepsei), recursul declarat de inculpat, se va admite în limita celor analizate.
Deci, potrivit art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se va admite recursul, se vor casa hotărârile atacate doar pe latura penală și rejudecând, se va face aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. dar, și a art. 80 alin. (1) și (2) C. pen. și în acest mod, se va reaprecia pedeapsa ce se va aplica inculpatului, dar fără a se reduce sub limita minimă a textelor de încadrare, deoarece în antecedentele sale penale are o condamnare pentru omor.
Toate celelalte dispoziții ale hotărârilor casate vor fi menținute.
Au fost aplicate și dispozițiile art. 381 și art. 192 C. proc. pen.
← ICCJ. Decizia nr. 3760/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3742/2005. Penal → |
---|