ICCJ. Decizia nr. 3899/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 128 din 16 martie 2005, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 512/P/2005, s-a dispus condamnarea inculpatului A.V. la 15 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) S-a dedus durata arestului preventiv și s-a dispus confiscarea cuțitului corp delict.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în baza probelor administrate atât la urmărirea penală cât și în fața instanței că, în după amiaza zilei de 12 decembrie 2004, pe fondul unor certuri inculpatul a lovit-o pe soția sa A.R. cu un cuțit în abdomen, provocându-i o plagă înjunghiată cu interesarea ficatului și cordului, leziuni ce au dus la deces.
Apelul declarat de inculpat prin care critica hotărârea sub aspectul încadrării juridice a faptei susținând că dat fiind faptul că el nu a dorit moartea soției fapta trebuie încadrată în prevederile art. 183 C. pen., a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 147 din 28 aprilie 2005 a Curții de Apel Craiova. A fost înlăturată și susținerea privind greșita individualizare a pedepsei reținând că din modul în care a acționat inculpatul (lovire directă) obiectul folosit (cuțit cu lungimea totală de 33 cm) leziunile produse (plagă abdominală transfixiantă interesând ficatul și cordul) care relevă intensitatea deosebită a loviturii dovedește intenția de a ucide.
A fost apreciată ca just individualizată pedeapsa aplicată și anume de 15 ani închisoare.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul.
Prin motivele de recurs se reiau criticile din apel, în sensul că încadrarea juridică este greșită fapta constituind infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., că în mod nejustificat nu s-a reținut scuza provocării și în final că pedeapsa a fost greșit individualizată, comportarea anterioară ca și cea din timpul procesului justificând reținerea circumstanțelor atenuante cu redozarea pedepsei.
Criticile sunt neîntemeiate și recursul se va respinge, ca nefondat, pentru următoarele considerente. în mod corect au respins ambele instanțe cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 174 - art. 175 lit. c) C. pen., în cea prevăzută de art. 183. Susținerile inculpatului, după comiterea faptei, că nu a dorit moartea victimei pot fi o dovadă a regretului său pentru fapta comisă, și pe care de altfel a și recunoscut-o pe tot parcursul procesului, au fost avute în vedere ca circumstanțe la individualizarea pedepsei.
Aceste susțineri nu pot însă înlătura realitatea obiectivă a faptelor, care demonstrează clar intenția de a ucide (lovirea directă, zona anatomică vizată, obiectul contondent apt a produce moartea, intensitatea deosebită a loviturii, leziunile produse), care au dus în scurt timp la deces. Toate celelalte împrejurări privind sosirea cu întârziere a salvării, lipsa de promtitudine a personalului acesteia sunt posterioare faptei sale nedovedite și oricum nu puteau împiedica rezultatul letal. Nu se poate reține nici scuza provocării, cearta dintre inculpat și victimă fiind una obișnuită, motivația acestuia (faptul că victima împrumutase un bun din casă unei vecine) exteriorizată prin reproșurile făcute victimei, urmată de o reacție spontană deosebit de violentă a inculpatului nu justifică provocarea.
în ce privește redozarea, pedeapsa aplicată acesteia a fost just individualizată instanțele ținând cont de toate criteriile prevăzut de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), s-au orientat către minimul special prevăzută de art. 175 C. pen., pedeapsă ce este de natură a realiza rolul preventiv educativ.
Față de considerentele ce preced s-a respins, ca nefondat, recursul s-a dedus măsura reținerii și arestul de la 15 decembrie 2004 la 25 iunie 2005. A fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare statului. Onorariul avocatului din oficiu a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3821/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3993/2005. Penal → |
|---|
