ICCJ. Decizia nr. 4430/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 218 din 26 octombrie 2005, Tribunalul Olt a condamnat pe inculpatul D.M.A., la 6 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea prevederilor art. 99 și urm. C. pen.
S-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) și s-a menținut starea de arest a inculpatului începând cu data de 5 iulie 2004, la zi.
în baza art. 10 alin. (1) lit. a), raportat la art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul pentru fapta prevăzută de art. 201 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)
în sfârșit a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente D.C. la 300 milioane lei daune morale către partea civilă H.B.I. cât și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța de fond, pentru a pronunța această hotărâre, a reținut că, în seara zilei de 4 iulie 2004, minora a fost invitată de inculpat în garsoniera sa, unde au stat de vorbă până, în jurul orei 21,30, când partea vătămată a voit să plece, a fost oprită, inculpatul propunându-i să întrețină raporturi sexuale.
Fiind refuzat, inculpatul a încuiat ușa și a întreținut raporturi sexuale normale și orale.
în jurul orelor 22,30, în garsonieră a intrat martorul D.G. pe care inculpatul l-a rugat să mai aștepte afară pentru că este ocupat. Martorul a revenit după cca. 50 minute, fiind rugat de partea vătămată să o salveze.
împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpatul.
în ce privește apelul parchetului s-a criticat sentința pentru greșita achitare a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de perversiuni sexuale, motivat de faptul că în mod greșit s-a reținut că această infracțiune este absorbită de infracțiunea de viol.
Prin motivul de apel inculpatul a criticat sentința sub aspectul redozării pedepsei aplicate, iar pe de altă parte a necesității micșorării daunelor civile acordate.
Prin decizia penală nr. 44 din 26 mai 2005, Curtea de Apel Craiova a respins, apelul parchetului și a admis apelul inculpatului, reducându-i pedeapsa de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare și cuantumul daunelor morale de la 300 milioane lei la 200 milioane lei menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
împotriva acestei decizii, inculpatul au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, partea civilă H.B.I. și inculpatul D.M.A.
Parchetul, prin motivele de recurs, a criticat hotărârea, pentru greșita achitare a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de perversiuni sexuale, prevăzută de art. 201 alin. (1) și (2) C. pen., cât și pentru greșita dozare a pedepsei, oral fiind susținut cel de-al doilea motiv care vizează reducerea pedepsei.
Partea civilă a criticat hotărârea sub aspectul laturii civile, solicitând menținerea soluției instanței de fond sub acest aspect.
Inculpatul prin motivele scrise depuse în cauză a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și reducerea pedepsei aplicate sub cuantumul de 4 ani închisoare iar pe latură civilă diminuarea daunelor morale acordate, fiind excesiv de mari în raport cu veniturile tatălui inculpatului.
Pentru considerentele ce vor fi arătate se vor admite recursurile declarate de parchet și partea civilă H.B.I.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului se arată că în mod corect a fost reținută situația de fapt, dându-se încadrarea juridică corectă faptelor reținute în sarcina inculpatului.
Sub aspectul individualizării pedepsei ținând cont de criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 52 - art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), de gradul ridicat de pericol social al faptei, modul de săvârșire a faptei și nu în ultimul rând de persoana inculpatului, care este minor, fără antecedente penale dar și poziția sa nesinceră, recunoscând parțial săvârșirea faptei, pedeapsa aplicată de instanța de fond de 6 ani închisoare este de natură a asigura scopul educativ și preventiv al pedepsei.
Totodată, ținând seama de vârsta minorei, suferințele fizice și psihice ca urmare a infracțiunii se apreciază că daunele morale acordate de instanța de fond sunt justificate.
Pentru aceleași considerente recursul declarat de inculpat urmează a fi respins, ca nefondat.
Apărările inculpatului care vizează atitudinea părții vătămate și nesinceritatea acesteia nefiind coroborate cu actele administrate în cauză, nu sunt de natură a conduce la reformarea hotărârilor.
Ca atare, Curtea a dispus conform dispozitivului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4434/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4428/2005. Penal → |
|---|
