ICCJ. Decizia nr. 4459/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 341/ PI din 13 aprilie 2005, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr. 9779/P/2004, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 74 - art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul D.I. la 2 ani închisoare, cu executare în detenție.
în perioada prevăzută de art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 350 C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, urmând ca asupra legalității și temeiniciei acesteia să fie verificată în condițiile art. 3002C. proc. pen. în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsa aplicată măsura reținerii și arestării preventive, începând cu 24 noiembrie 2004 și până la zi.
în baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., a constatat recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate C.P.
A obligat inculpatul la 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Instanța a reținut că, la 23 noiembrie 2004, în jurul orelor 22,30, inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice, în timp ce se afla în zona stației CF Timișoara Est a acostat-o și deposedat-o prin violență pe partea vătămată, de geanta pe care o avea asupra sa, aplicându-i acesteia o lovitură cu pumnul în față și părăsind apoi în fugă locul faptei. Ca urmare a agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 7 zile îngrijiri medicale.
Prejudiciul cauzat în cuantum de 500.000 lei a fost recuperat, partea vătămată nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
împotriva sentinței penale nr. 341 din 13 aprilie 2005 au declarat apel parchetul și inculpatul.
La termenul din 25 mai 2005, inculpatul și-a retras apelul, instanța luând act de această declarație.
Prin decizia penală nr. 200/ A din 25 mai 2005, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, a desființat sentința în latura penală și, rejudecând, a înlăturat circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen. și a majorat pedeapsa la 5 ani închisoare aplicând art. 64 și art. 71 C. pen.
Nemulțumit de această hotărâre, în termen legal, inculpatul a atacat-o cu recurs pe care, l-a înaintat înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
Invocând drept temei prevederile art. 3859pct. 14 C. proc. pen., el solicită casarea deciziei și reducerea pedepsei aplicate.
Recursul este neîntemeiat.
Instanța de apel, în mod justificat a înlăturat circumstanțele atenuante reținute la fond, în condițiile în care inculpatul după ce a agresat partea vătămată producându-i leziuni vindecabile în 7 zile (edem palpebral superior și inferior și hematom palpebral ochi stâng) a părăsit locul faptei și și-a însușit poșeta.
Recunoașterea faptei nu îndreptățește prin ea însăși reținerea prevederilor art. 74 și art. 76 C. pen.
Instanța de apel a făcut o judicioasă evaluare a criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), a aplicat o pedeapsă la limita minimă care corespunde scopului coercitiv-educativ prevăzut de art. 52 C. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4491/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4456/2005. Penal → |
|---|
