ICCJ. Decizia nr. 4532/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4532/2005
Dosar nr. 3635/2005
Şedinţa publică din 27 iulie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 584 din 3 noiembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Braşov, inculpatul B.D. a fost condamnat, între alţii, la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. proc. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a constatat că partea vătămată M.F. nu s-a constituit parte civilă.
S-a reţinut că inculpatul B.D. şi ceilalţi doi inculpaţi sunt arestaţi în altă cauză.
Fiecare inculpat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În fapt, s-a reţinut că, la data de 21 martie 2003, în jurul orelor 21,00, inculpaţii minor I.L. şi S.C. condamnaţi, de asemenea, în cauză, au acceptat propunerea inculpatului B.D. de a sustrage bunurile părţii vătămate M.F. care se deplasa pe str. Carpaţilor din Braşov şi care era în stare de ebrietate.
Conform înţelegerii, inculpatul I.L. a acostat-o pe partea vătămată solicitându-i o tigaie, moment în care s-au apropiat ceilalţi doi inculpaţi.
Toţi inculpaţii au imobilizat-o pe partea vătămată, au ţinut-o de mâini, au agresat-o şi i-au sustras portofelul.
Partea vătămată a căzut pe asfalt protejându-şi capul cu mâinile. O persoană de sex feminin, care nu a putut fi identificată a început să ţipe şi le-a cerut inculpaţilor să dea drumul părţii vătămate.
Speriaţi de ţipetele femeii, inculpaţii au fugit de la locul faptei.
Portofelul a fost dat de inculpatul S.C. inculpatului I.L. care a constatat că acesta nu conţinea bani ci doar un card VISA. Inculpatul a aruncat portofelul şi a păstrat cardul pe care, la 22 martie 2003, l-a pierdut în locuinţa lui S.I.
Pe parcursul cercetărilor cardul a fost restituit părţii vătămate.
Prin Decizia penală nr. 10/ Ap/MF din 13 mai 2005, pronunţată de Tribunalul Braşov, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate împotriva sentinţei de inculpaţii B.D. şi S.C.
S-a reţinut că este neîntemeiată susţinerea inculpatului B.D. că nu a participat la comiterea faptei, aceasta fiind infirmată de declaraţiile constante ale celorlalţi participanţi la săvârşirea infracţiunii, coroborate cu declaraţiile părţii vătămate.
Instanţa de apel a avut în vedere şi faptul că inculpatul B.D. a refuzat să dea declaraţii în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti şi abia în faza apelului a acceptat să fie audiat, ocazie cu care a susţinut că nu a comis fapta pentru ca, în ultimul cuvânt, să nu mai susţină acest lucru, solicitând numai reducerea pedepsei.
S-a apreciat că pedepsele aplicate celor doi apelanţi au fost just individualizate în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi nu se justifică reducerea acestora.
Inculpatul B.D. a declarat recurs în motivarea căruia a susţinut că pedeapsa aplicată a fost greşit individualizată impunându-se reducerea acestuia sub limita minimă prevăzută de lege ca efect al reţinerii unor circumstanţe atenuante conform art. 74 C. pen.
Recursul îşi găseşte temeiul în dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar nu este fondat.
Curtea reţine că s-a aplicat inculpatului pedeapsa minimă prevăzută de lege pentru infracţiunea comisă, în condiţiile în care tâlhăria a fost comisă în timpul nopţii, de trei persoane împreună, în loc public şi în condiţiile agravantei prevăzute de art. 75 lit. c) C. pen.
Se constată că în raport cu modalitatea concretă şi împrejurările în care fapta a fost comisă, simplul fapt că inculpatul nu are antecedente penale şi că prejudiciul cauzat este modic, nu poate avea valoarea unor circumstanţe atenuante în sensul art. 74 C. pen.
Reţinând că din examinarea cauzei nu rezultă nici existenţa vreunui caz de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Curtea reţine că inculpatul este aresta în altă cauză.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.D. împotriva deciziei penale nr. 10/ Ap/MF din 13 mai 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia pentru minori şi familie.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Obligă contestatorul inculpat la plata sumei 160 lei noi (1.600.000 lei vechi), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei noi (400.000 lei vechi), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4497/2005. Penal. Contestaţie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 4548/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs → |
|---|
