ICCJ. Decizia nr. 4580/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4580/2005
Dosar nr. 3809/2005
Şedinţa publică din 3 august 2005
Examinând recursul de faţă constată:
Prin sentinţa penală nr. 218 din 7 martie 2005, pronunţată de Tribunalul Timiş, inculpatul C.I. a fost condamnat, la 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzute de art. 174, raportat la art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) şi c) C. pen.
Conform art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului, pe timp de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a scăzut din pedeapsă durata arestării preventive de la 12 august 2004 la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea cuţitului corp delict.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., şi art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat la 50.000.000 lei despăgubiri materiale şi 150.000.000 lei daune morale către partea civilă P.E. şi a sumei de 50.000.000 lei daune morale către partea civilă P.M.
S-a respins, ca inadmisibilă, cererea părţii civile P.M. şi P.D. de a prelua locuinţa inculpatului.
S-a constatat că Spitalul Clinic Municipal Timişoara nu s-a constituit parte civilă.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În fapt s-au reţinut următoarele.
Inculpatul şi victima P.A. locuiau în apartamente învecinate în imobilul situat pe str. N. Titulescu din Timişoara.
Cei doi se aflau în relaţii de amiciţie.
În cursul zilei de 11 august 2004, inculpatul şi victima au lucrat împreună la o instalaţie dintr-un imobil şi au consumat băuturi alcoolice, după care s-au despărţit.
Inculpatul C.I. a revenit acasă, în jurul orei 21,00, şi s-a aşezat la masa aflată în holul comun şi a început să mănânce.
La un moment dat a apărut victima, iar inculpatul I-a reproşat că nu a adunat sticlele şi resturile de ţigări rămaseră după ce consumaseră împreună băuturi alcoolice, l-a înjurat şi l-a jignit.
Victima, aflată la rândul său în stare de ebrietate, l-a înjurat şi s-a îndreptat spre el cu intenţia de a-l agresa.
Inculpatul s-a ridicat de pe scaun şi I-a aplicat victimei o lovitură cu cuţitul în piept.
Victima a fost transportată la spital şi a decedat în timpul intervenţiei chirurgicale.
Din raportul medico – legal de autopsie nr. 428/ A din 12 august 2004 s-a reţinut că moartea violentă a victimei s-a datorat plăgii cardiace transfixiante de ventricul drept produsă prin lovire cu un corp ascuţit înţepător – tăietor, cu lăţimea de 10 cm.
Prin Decizia penală nr. 202/ A din 26 mai 2005 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, s-a desfiinţat în parte sentinţa şi s-a schimbat încadrarea juridică în art. 174 C. pen., text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat la 14 ani închisoare înlăturându-se prevederile art. 74 şi art. 76 C. pen.
În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a scăzut la zi durata arestării preventive.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Instanţa de apel a reţinut că încadrarea juridică a faptei în infracţiunea de omor calificat este greşită întrucât fapta a fost comisă pe holul care se face accesul la apartamentele 9, 10, 11 şi 12 spaţiu care, prin configuraţia sa nu este destinat publicului iar in momentul săvârşirii faptei era de faţă o singură persoană, respectiv martorul P.I.R.
S-a apreciat, de asemenea că, faţă de gravitatea faptei, poziţia sinceră a inculpatului şi comportarea bună a acestuia anterior săvârşirii faptei, nu justifică reţinerea unor circumstanţe atenuante conform art. 74 C. pen.
Inculpatul a declarat recurs susţinând că instanţa de apel a înlăturat nejustificat circumstanţele atenuante reţinute de prima instanţă.
Recursul îşi găseşte temeiul în dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar nu este fondat.
Curtea apreciază că, în raport cu pericolul social deosebit al faptei, justificat instanţa de apel a reţinut că poziţia sinceră a inculpatului şi faptul că acesta nu are antecedente penale, nu are valoarea unor circumstanţe atenuante în sensul art. 74 C. pen.
Reţinând că pedeapsa a fost just individualizată în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), şi că nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce la zi detenţia preventivă.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.I. împotriva deciziei penale nr. 202/ A din 26 mai 2005 a Curţii de Apel Timişoara.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 12 august 2004la 3 august 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 160 lei (1.600.00 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei (400.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 august 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4548/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4682/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs → |
---|