ICCJ. Decizia nr. 5045/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 192 din 15 martie 2005 a Tribunalului Iași a fost respinsă cererea inculpatului U.M. în sensul schimbării încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu din art. 174.
în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu în sensul reținerii în sarcina inculpatului N.V. a stării de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., pentru fiecare infracțiune.
Au fost achitați inculpații pentru infracțiunile de tentativă la infracțiunea de viol, prevăzută și pedepsită de art. 20, raportat la art. 197 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., respectiv pentru complicitate la aceeași infracțiune în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Inculpatul N.V. a fost condamnat, la 23 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 174 și art. 175 lit. a) C. pen., cu referire la art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta comisă în noaptea de 23 iunie 2004 asupra victimei D.V.).
S-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
în temeiul art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 627 din 19 decembrie 2003 a Judecătoriei Hârlău, definitivă prin neapelare la data de 30 decembrie 2003 și executarea acestei pedepse alături de pedeapsa din prezenta sentință, respectiv 23 ani și 8 luni închisoare.
S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menținut starea de arest a inculpatului N.V. și s-a dedus conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsă durata arestării preventive de la 28 februarie 2004 la zi.
Inculpatul U.M. a fost condamnat, la pedeapsa de 23 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 174 - art. 176 lit. a) C. pen., cu referire la art. 175 lit. d) și i) C. pen. (fapta săvârșită în noaptea de 23 iunie 2004, victimă D.V.).
S-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 74 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menținut starea de arest a inculpatului N.V. și s-a dedus din pedeapsă arestarea preventivă de la 28 februarie 2004 la zi.
în temeiul art. 14 și art. 346 C. proc. pen., art. 1003 C. civ., au fost admise în parte acțiunile civile formulate de părțile civile D.T., D.D. și D.D., în contradictoriu cu cei doi inculpați și în consecință.
Au fost obligați inculpații, în solidar, să achite părții civile D.T. 75.000.000 daune materiale și 100.000.000 lei daune morale, părților civile D.D. și D.D. câte 100.000.000 lei daune morale și câte 400.000 lei lunar începând cu data de 24 februarie până la terminarea studiilor dar nu mai târziu de data împlinirii vârstei de 25 ani.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul, în baza probelor administrate atât la urmărirea penală cât și în faza judecății, a reținut că, în noaptea de 23 februarie 2004, inculpații au consumat alcool în barul din satul natal, local în care se afla și D.V. în stare avansată de ebrietate. La un moment dat acesta din urmă a început să se dezbrace parțial și să danseze, moment în care aparent fără motiv, inculpatul N.V. a luat hotărârea să-l bată pe acesta. Ideea i-a fost împărtășită coinculpatului. Deoarece D.V. a părăsit localul fără ca inculpații să-și dea seama aceștia au plecat în căutarea lui. L-au găsit în fața Școlii Generale unde au început să-l lovească. Apariția pe stradă a unei persoane i-a determinat să târască victima pe o stradă lăturalnică unde au continuat să o lovească cu pumnii, picioarele și crengi de spini.
Au dezbrăcat-o de pantaloni și apoi au abandonat-o în zăpadă.
Raportul medico-legal de necropsie a constatat multiple leziuni interne și externe cu fracturi costale ca drept cauză a morții care a fost violentă, insuficiență cardio respiratorie acută, consecutivă lovirilor cu și de corpuri contondente, intoxicației etilice avansate (2,60 gr. %o în sânge 2, 3,50 gr. %o în urină) și expunerea organismului la temperaturi scăzute.
împotriva sentinței tribunalului au declarat apel atât cei doi inculpați cât și parchetul precum și părțile civile.
Prin apelul inculpaților s-a solicitat redozarea pedepselor în raport de circumstanțele personale și atitudinea avută după arestarea lor, în cursul urmăririi penale și a judecății.
Parchetul a criticat aceeași hotărâre pentru greșita achitare a inculpaților sub aspectul infracțiunii de viol respectiv tentativă de viol iar părțile civile nu și-au motivat apelul.
Prin decizia nr. 206 din 26 mai 2005 pronunțată de Curtea de Apel Iași, au fost respinse cele trei apeluri. S-a reținut că tribunalul a făcut o justă individualizare a pedepselor, a achitat corect pe cei doi inculpați pentru infracțiunea prevăzută de art. 197 și respectiv art. 20, raportat la art. 197 C. pen., din lipsă de probe iar în lipsa motivelor de apel ale părților civile s-a apreciat că latura civilă a cauzei a fost soluționată temeinic și legal.
împotriva acestei ultime hotărâri au declarat recurs inculpații N.V. și U.M.
Prin motivele de recurs dezvoltate oral în fața instanței prin apărător se solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina lor din omor deosebit de grav prevăzută și pedepsită de art. 174 - art. 176 lit. a) C. pen., cu referire la art. 75 lit. d) și i) C. pen., în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen.
în subsidiar inculpații critică soluția sub aspectul pedepselor aplicate considerate prea severe în raport de fapta și persoana inculpaților care sunt tineri, regretă fapta săvârșită și doresc să poată după executarea pedepsei să reintre într-o viață normală.
Criticile sunt întemeiate în parte.
Astfel, dacă sub aspectul încadrării juridice sentința cât și decizia nu justifică critica întrucât fapta inculpaților care au lovit victima în mod repetat cu pumnii, picioarele, obiecte contondente, au târât-o, au dezbrăcat-o și apoi au abandonat-o în stradă în condiții de temperatură scăzută demonstrează că chiar dacă nu au urmărit rezultatul letal, au acceptat producerea acestuia, astfel că există vinovăția corect reținută prin cele două hotărâri. Sub aspectul individualizării pedepsei însă date fiind pe de o parte starea de ebrietate avansată, în care s-au aflat, recunoașterea faptei și regretul manifestat și mai ales vârsta inculpaților ambii tineri (23 respectiv 19 ani).
Astfel, pedeapsa cu închisoarea aplicată celor doi inculpați, în cuantum de 23 ani, cu executarea în penitenciar nu ar putea fi justificată numai prin încadrarea juridică dată faptei și limitele legale ale pedepsei, în cazul nostru trebuie avut în vedere că decesul victimei s-a produs pe fondul și a unei stări de ebrietate foarte avansate a acesteia. Pe de altă parte la orientarea instanței spre stabilirea limitelor pedepselor au fost avute în vedere criterii care în mod obligatoriu în cazul de față trebuie raportate în principal la examinarea caracteristicilor personalității infractorilor tineri, la evoluția comportamentului lor, pe măsură ce înaintează în vârstă, se maturizează astfel încât să nu fie privați de șansa revenirii în societate și reluării vieții în condiții de normalitate.
Astfel, Curtea urmează să admită recursurile numai sub aspectul individualizării pedepselor să procedeze la reducerea acestora, în raport și de circumstanțele personale diferite pentru cei doi ( N.V., fiind și recidivist).
Se va deduce din pedepse pentru ambii inculpați perioada arestării începând cu 28 februarie 2004 la 9 septembrie 2005.
Față de considerentele ce au precedat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5040/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5022/2005. Penal → |
|---|
