ICCJ. Decizia nr. 5049/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 5 din 24 martie 2005, Tribunalul Neamț l-a condamnat pe inculpatul G.F.S., la 15 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
S-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului și s-a dedus conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsă durata arestării acestuia de la 21 august 2004, la zi.
S-a luat act că partea vătămată C.M. nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul, în baza probelor administrate atât la urmărirea penală cât și în faza judecății, a reținut că, în seara zilei de 20 august 2004, inculpatul se afla întâmplător în localul Ș. unde se afla și victima R.I.M. Cei doi se cunoșteau, anterior executând pedepse cu închisoare în același penitenciar.
Deoarece victima aflată sub influența alcoolului, ca de altfel și inculpatul, s-a îndreptat la un moment dat spre inculpat pe care l-a îmbrățișat și l-a întrebat dacă își mai amintește ce i-a făcut în închisoare, inculpatul i-a aplicat un pumn în față apoi o lovitură de picior în zona gambei. Căzând în genunchi victima, inculpatul a luat un scaun din local cu care a continuat să lovească în zona capului și gâtului până când scaunul s-a rupt. Victima s-a prăbușit și a decedat mai înainte de sosirea ambulanței chemată de martorul M.D., ospătar.
în raportul medico - legal de necropsie s-a concluzionat că moartea lui R.I.M. a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio - respiratorii acute reflexe, consecința unui traumatism laringian.
Apelul inculpatului prin care critică sentința de fond pentru nereținerea în favoarea sa a prevederilor art. 73 lit. b) C. pen., privind starea de provocare și pentru reducerea pedepsei prin reținerea de circumstanțe atenuante a fost admis numai sub acest din urmă aspect.
în consecință, Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 234 din 12 iulie 2005, a redus pedeapsa aplicată inculpatului de la 15 la 12 ani închisoare prin reținerea în favoarea sa a prevederilor art. 74 lit. c) și alin. (2), raportat la art. 76 alin. (2) C. pen.
împotriva acestei ultime hotărâri inculpatul a declarat recurs.
Printr-un prim motiv inculpatul susține greșita încadrare a faptei în infracțiunea de omor și solicită schimbarea în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen.
Mai susține inculpatul printr-un al doilea motiv de recurs că pedeapsa aplicată chiar și în limita a 12 ani este necorespunzătoare față de împrejurările concrete ale săvârșirii faptei și persoana sa.
Criticile sunt neîntemeiate și recursul se va respinge, ca nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Activitatea inculpatului de lovire a victimei în mod repetat cu pumnul și picioarele iar mai apoi cu un scaun în zona capului și gâtului, cu deosebită forță (scaunul s-a rupt) prin care i-a provocat acesteia leziuni ce au dus la deces demonstrează că chiar dacă inculpatul nu a urmărit moartea victimei a acceptat producerea acestui rezultat.
Așa fiind, ambele hotărâri pronunțate în cauză au reținut corect încadrarea juridică dată faptei și anume săvârșirea de omor calificat. în acest context susținerea inculpatului că ar fi urmărit doar lovirea victimei iar decesul a fost rezultatul culpei nu se justifică.
Nici cea de-a doua critică nu este întemeiată.
Prin reducerea pedepsei aplicate inculpatului de către instanța de fond, instanța de apel a avut în vedere tocmai împrejurările invocate de inculpat prin motivele de recurs cărora le-a dat eficiență corespunzătoare, neexistând temeiuri pentru o nouă reducere a pedepsei aplicate.
Recursul a fost respins și s-a dedus din pedeapsă durata arestării începând cu 21 august 2004, la zi.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5050/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5048/2005. Penal → |
|---|
