ICCJ. Decizia nr. 5092/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 345 din 25 noiembrie 2004, Tribunalul Suceava a condamnat pe inculpatul C.I., la 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen.
Conform art. 83 C. pen., a fost revocată suspendarea condiționată a pedepsei de 2 luni, aplicată prin sentința penală nr. 1168/2001 a Judecătoriei Rădăuți precum și a pedepsei rezultante de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1105/2002 a Judecătoriei Rădăuți.
A repus în individualitatea lor pedepsele de 6 luni și respectiv 4 luni închisoare (sentința penală nr. 1105/2002) și a constatat grațiată pedeapsa de 2 luni și 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 luni pe care a adăugat-o la cea de 15 ani, executând în final 15 ani și 6 luni închisoare.
A fost obligat, solidar cu coinculpatul C.V., condamnat în cauză pentru aceeași infracțiune, la 50.000.000 lei daune materiale și 100.000.000 lei daune morale.
S-a reținut, că la data de 29 noiembrie 2003, fiind sub influența alcoolului, inculpatul a provocat un scandal de proporții într-o sală de jocuri din comuna Straja, unde se afla împreună cu fratele său, C.V., afirmând în prezența unor martori că "vor omorî pe cineva în seara asta".
Au plecat, iar pe drum l-au întâlnit pe J.A. rezemat de un gard, dar fără motiv l-au lovit cu pumnii, picioarele și apoi cu șipci luate din gard, provocându-i leziuni grave, ce au condus la deces.
Raportul de constatare medico-legală nr. 573/ G din 2 decembrie 2003 concluzionează că moartea lui J.A. a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă multiplelor leziuni viscerale, hemiperitoneu și fracturi sterno-costale cu hemopneumotorax în cadrul unui politraumatism.
Politraumatismul s-a produs prin loviri cu corpuri sau mijloace contondente, între ele și deces existând legătură de cauzalitate.
Fapta comisă s-a dovedit prin probele testimoniale, coroborate cu declarațiile coinculpatului C.V. recunoscând învinuirea, mai puțin participarea fratelui său C.I.
Apelul declarat de inculpatul C.I. a fost respins de Curtea de Apel Suceava prin decizia penală nr. 100 din 28 martie 2005.
împotriva deciziei, inculpatul C.I. a declarat recurs, invocând temeiul prevăzut de art. 3859pct. 14 și 18, solicitând în principal, casarea cu trimitere spre rejudecare, iar în subsidiar, achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., nefiind autorul infracțiunii.
Recursul este nefondat.
Ambele instanțe au apreciat în mod corect probele administrate, și pe baza lor, situația de fapt și încadrarea juridică, precum și vinovăția inculpatului.
Martorii audiați în cauză au relatat că în seara respectivă, după scandalul din sala de jocuri inculpații au plecat împreună, întrebându-se unul pe altul "dacă vor omorî pe cineva în acea seară" (declarația martorului P.R. și P.A.), lucru pe care de altfel l-au și făcut, întâlnind victima în persoana lui J.A. care se afla în stare de ebrietate, rezemat de un gard.
Ambii au lovit în mod violent victima, cu pumnii, picioarele și apoi cu șipcile luate din gard, până când acesta a decedat.
Momentul comiterii faptei a fost văzut de martorii J.L.G., J.M. care au relatat constant că deși era seară, locul era luminat și au recunoscut pe cei doi inculpați după voce, siluete și îmbrăcăminte, ca fiind persoanele care loveau pe cineva, imediat descoperind pe J.A. decedat.
Aceiași martori relatează că imediat acestui moment, inculpatul C.I. și fratele său Vasile au trecut pe lângă ei, lovindu-i.
Susținerea inculpatului C.I. că în acea seară era în locuința bunicii sale este astfel nereală, el fiind văzut la locul și în momentul săvârșirii omorului de către martorii enunțați.
Este de observat că în pofida nerecunoașterii ca participant la infracțiune, există și o probă materială ce îi atestă prezența la locul comiterii acesteia.
Astfel, în procesul verbal de cercetare a locului faptei întocmit de procuror se consemnează că în perimetrul unde a fost văzută victima și șipcile din gard cu care a fost lovită, a fost găsită și o giacă neagră.
Din declarațiile martorei J.E. rezultă că aceasta îi aparținea nepotului său, C.I., rezultând astfel fără dubiu prezența sa la locul comiterii faptei.
în cursul urmăririi penale, coinculpatul C.V., în declarația olografă descrie cu lux de amănunte modul în care împreună cu C.I. au omorât pe J.A., declarația sa coroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză.
Având în vedere aceste probe, înalta Curte constată netemeinicia motivelor de recurs invocate, nefiind cazul de a fi casată cu trimitere spre rejudecare decizia Curții de Apel și nici achitarea inculpatului C.I.
Recursul va fi astfel respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., nefiind motive care, din oficiu, să conducă la casarea celor două hotărâri.
Se va deduce prevenția inculpatului C.I. de la 25 noiembrie 2004 la 12 septembrie 2005.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare conform dispozitivului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5093/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5055/2005. Penal → |
|---|
