ICCJ. Decizia nr. 5374/2005. Penal

Decizii penale ICCJ 2005

Prin sentința penală nr. 69/2004 Tribunalul Bistrița Năsăud în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpații:

- C.G., pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), și de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- R.N., pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), și infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- L.A., pentru infracțiunea de înșelăciune. prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- N.I.M., pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- B.L., pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen.

Inculpatul B.L. a fost obligat să plătească părții civile SC A. SA Tg. Mureș despăgubiri de 3.322.045.348 lei.

Au fost respinse acțiunile civile ale părților civile SC A. SA Găești, SC A. SA Buftea, SC T. SA T. Măgurele, SC L.M. SRL Ploiești, SC E. SA Constanța, SC L. SRL Pitești, SC R.F. SRL Arad și S.Șt. S-a constatat că părțile vătămate SC L.F. SA Brăila și SC A. SA Călărași nu s-au constituit părți civile. A fost ridicată măsura sechestrului asigurător dispusă prin încheierea de ședință din 16 iunie 2003.

Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție au fost trimiși în judecată inculpații C.G., pentru infracțiunile prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), și art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), R.N. pentru infracțiunile prevăzute de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), și art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), L.A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), N.I.M. pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), B.L. pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., și M.M.V., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), și art. 37 lit. a) C. pen.

Prin actul de sesizare s-a reținut că inculpații C.G. și R.N. în calitate de președinte, respectiv vicepreședinte a B.P.A. au indus în eroare pe partea vătămată S.Șt. determinându-l pe acesta să-i dea numitului Ș.G. suma de 40.000 dolari S.U.A. și oferind spre garanție un C.E.C. emis de bancă care nu întrunea condițiile stabilite de Legea nr. 59/1934 și care nu putea fi onorat din cauza lipsei de disponibil în contul băncii.

S-a mai reținut că, în perioada septembrie 1999 - martie 2000, cei doi inculpați au prezentat banca mai multor persoane ca fiind o instituție serioasă și au avalizat mai multe bilete la ordin emise de societăți cu capital privat în valoare de peste 40 miliarde lei prin intermediul cărora au fost păgubite societăți comerciale cu suma de 8.827.337.712 lei.

Față de inculpatul L.A. s-a reținut că în calitate de administrator al SC P. SRL, deși știa că nu are disponibil în cont, a emis mai multe bilete la ordin avalizate de B.P.A. și le-a girat în favoarea unor societăți dintre care două aparțineau inculpaților B.L. și N.I.M. care la rândul lor le-au girat mai departe cauzând pagube mai multor societăți comerciale.

Față de inculpatul M.M.V. s-a reținut că deși societatea la care avea calitatea de administrator nu avea disponibil în cont, a emis două bilete la ordin, avalizate de B.P.A. cu care a intenționat să plătească mărfuri achiziționate de la SC L.F. Brăila și SC A. SA Călărași.

Prin sentința penală nr. 1448 din 11 septembrie 2001 a Judecătoriei Bistrița a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 456/2001 de aprobare a O.U.G. nr. 207/2000.

Prin sentința penală nr. 232/F/2002 a Tribunalului Bistrița Năsăud, a fost condamnat inculpatul M.M.V., la un an și 8 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), și art. 37 lit. a) C. pen., și s-a dispus disjungerea cauzei pentru ceilalți inculpați.

Instanța de fond a motivat că în sarcina inculpaților C.G. și R.N. nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în paguba lui S.Șt. deoarece împrejurarea că Ș.G. a fost prezentat în mod mincinos de aceștia ca membru fondator al B.P.A. nu a fost probată. Că partea vătămată avea posibilitatea de a realiza cecul în valoare de 40.000 dolari S.U.A. cu care s-a garantat restituirea împrumutului și că de fapt partea vătămată i-a înmânat efectiv lui Ș.G. doar 2.000 dolari S.U.A.

S-a mai motivat că inculpatul C.G. a asistat la discuțiile dintre părți și că Ș.G. urma să constituie până la scadența împrumutului, depozitul necesar în contul B.P.A. astfel că partea vătămată putea să prezinte cecul la banca germană indicată pe cec, bancă care ar fi urmat la rându-i să trimită cecul la B.P.A. spre decontare.

în final se motivează că răspunzător de paguba cauzată părții vătămate este doar Ș.G.

Instanța a mai motivat că nu se poate reține nici infracțiunea de înșelăciune în formă continuată în sarcina inculpaților C.G. și R.N. prin inducerea în eroare a celorlalte părți vătămate, constând în avalizarea mai multor bilete la ordin, deși cunoșteau că la data scadenței nu vor putea onora plățile din lipsa disponibilităților deoarece banca avea capacitate juridică deplină și îndeplinea condițiile cerute de lege pentru avalizarea biletelor la ordin iar pe de altă parte lipsește scopul infracțional.

S-a mai motivat că emitenții biletelor la ordin: SC P. SRL București administrată de inculpatul L.A., SC S. SRL Vrancea și SC S. SRL Iași, administrată de inculpatul M.M.V., aveau obligația contractuală de a derula toate operațiunile prin conturile băncii, astfel încât până la scadența biletelor la ordin era speranța să se asigure disponibilul necesar pentru asigurarea plății mărfurilor achiziționate cât și comisionul băncii dar că părțile nu și-au respectat obligațiile asumate, ceea ce nu poate fi imputabil inculpaților.

Concomitent s-a reținut că inculpații au contractat un împrumut extern de 140 milioane dolari S.U.A. însă desfășurarea succesivă a acestuia în tranșe nu a mai avut loc datorită arestării inculpaților.

Cu privire la inculpatul L.A. tribunalul a motivat că nu se poate reține infracțiunea de înșelăciune constând în emiterea celor șapte bilete la ordin în favoarea societăților administrate de inculpații N.I.M., B.L. și martorii G.M. și B.I. deoarece în baza contractului de asociere încheiat cu analistul, la rândul lui inculpatul L.A. a încheiat mai multe contracte de cumpărare de produse petroliere cu cei în favoarea cărora a emis biletele la ordin, adică cu societatea administrată de B.L., N.I. și G.M., iar aceștia nu și-au respectat obligațiile contractuale. S-a mai motivat că nu s-a putut stabili existența unor raporturi între inculpatul L.A. și societatea lui B.I., că paguba s-a localizat în patrimoniul altor societăți comerciale prin girarea succesivă a biletelor la ordin, decât a celor în favoarea cărora s-au emis.

Cu privire la inculpatul N.I.M. instanța a motivat că nu se poate reține infracțiunea de înșelăciune constând în girarea celor două bilete la ordin deși cunoștea că inculpatul L.A., emitent, și avalistul nu dispun de provizii bănești, deoarece între inculpatul N.I. și părțile civile SC E. SA Constanța și SC L. SRL Pitești și SC R.F.SRL Arad nu au existat raporturi directe, pagubele înregistrâdu-se în momentul efectuării operațiunilor.

Referitor la inculpatul B.L., instanța motivează că nu sunt întrunite elementele infracțiunii de înșelăciune constând în girarea unui bilet la ordin în favoarea SC A. SA Tg. Mureș deoarece acesta nu a urmărit producerea unei pagube și realizarea unui folos material injust.

Prin decizia penală nr. 334 din 6 decembrie 2004, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondate, apelurile Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud și părțile civile SC T. SA T. Măgurele, SC A. SA Găești, SC A. SA Buftea împotriva sentinței penale nr. 69 din 29 martie 2004 a Tribunalului Bistrița Năsăud.

S-a motivat că hotărârea atacată este legală și temeinică, în acord cu ce s-a reținut la judecata fondului.

împotriva deciziei au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și părțile civile SC A. SA Buftea și SC A. SA Găești criticând hotărârile pronunțate pentru achitarea inculpaților prin greșita aplicare a legii, motiv de casare prevăzut de art. 3859pct. 171 C. proc. pen.

Recursurile sunt fondate pentru următoarele motive.

Potrivit art. 375 alin. (2) și (3) C. proc. pen., judecarea apelului se face cu citarea părților și nu poate avea loc decât în prezența inculpatului când acesta se află în stare de deținere iar conform art. 197 alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute dispozițiile relative la prezența inculpatului când este obligatorie potrivit legii.

Potrivit art. 3859pct. 5 hotărârile sunt supuse casării când judecata a avut loc fără participarea inculpatului când aceasta este obligatorie. Acest caz de casare se ia în considerare întotdeauna din oficiu conform prevederilor art. 3859alin. (3) C. proc. pen.

în cauză dezbaterea apelului a avut loc la 22 noiembrie 2004 iar pronunțarea la 6 decembrie 2004.

Din examinarea încheierii din 22 noiembrie 2004 și a deciziei nr. 334/2004 din 6 decembrie 2004 rezultă că inculpatul B.L. a lipsit atât de la dezbateri cât și de la pronunțare.

Motivul absenței este că inculpatul a fost citat pentru termenul din 22 noiembrie 2004 la domiciliu unde n-a fost găsit, întrucât așa cum rezultă din adresa nr. 50341/2005 a A.N.P. de era arestat în altă cauză de la 18 octombrie 2004.

Așa fiind, prezența lui la judecata apelului era obligatorie conform art. 375 alin. (3) C. proc. pen., sub sancțiunea nulității absolute prevăzută de art. 197 alin. (2) C. proc. pen.

Prin urmare în baza art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., s-au văzut și prevederile art. 3859alin. (1) pct. 5 C. proc. pen., Curtea a admis recursurile Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și ale părților civile SC A. SA Buftea și SC A. SA Găiești împotriva deciziei nr. 334/2004 a Curții de Apel Cluj, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj.

← ICCJ. Decizia nr. 5377/2005. Penal  ICCJ. Decizia nr. 5353/2005. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5374/2005. Penal