ICCJ. Decizia nr. 5421/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 15 din 9 ianuarie 2003 a Tribunalului București, rămasă definitivă prin respingerea apelului și recursului a fost condamnat inculpatul A.I. la 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), reținându-se în fapt că, la 12 octombrie 2002, a sustras prin violență suma de 420.000 lei de la partea vătămată P.D.
împotriva hotărârii de condamnare petiționarul A.I. a formulat cerere de revizuire susținând că instanțele au interpretat în mod greșit probele cauzei și au stabilit o situație de fapt incorectă.
După efectuarea actelor de cercetare Parchetul de pe lângă Tribunalul București a sesizat această instanță cu concluzii de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire.
Prin sentința penală nr. 369 din 22 martie 2005 a Tribunalului București, secția I penală, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de condamnat, reținându-se că motivele invocate nu se încadrează în dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., și că se solicită în această cale extraordinară de atac o reevaluare a probelor, ceea ce nu este admisibil.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 358 din 12 mai 2005, a respins apelul declarat de condamnatul revizuient considerând că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal condamnatul care a susținut că soluția de respingere a cererii de revizuire este greșită și că cererea sa trebuia admisă în principiu.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei.
Recursul este neîntemeiat.
în conformitate cu dispozițiile art. 393 alin. (1) C. proc. pen., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă, iar potrivit art. 394 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din același cod, revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanțe la soluționarea cauzei iar în baza acestora se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare.
Or, din examinarea cererii de revizuire se constată că recurentul condamnat nu a invocat fapte sau împrejurări noi, din cele arătate de textul legal evocat, ci a solicitat o reapreciere a materialului probator al cauzei, susținând că starea de fapt și vinovăția au fost greșit stabilite, ceea ce nu este posibil în această cale extraordinară de atac întrucât s-ar înfrânge autoritatea de lucru judecat a hotărârii definitive de condamnare.
în consecință, soluția primei instanțe de respingere a cererii de revizuire a hotărârii de condamnare a fost corect menținută de instanța de apel.
Față de considerentele expuse, constatând nefondate criticile formulate de recurentul revizuient, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat cu obligarea condamnatului la cheltuieli judiciare către stat.
S-a stabilit ca onorariul pentru apărătorul din oficiu a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5432/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5419/2005. Penal → |
|---|
