ICCJ. Decizia nr. 5476/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 179 din 10 mai 2005, Tribunalul Dâmbovița a dispus condamnarea inculpatului P.C., la un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (1) lit. i) și alin. (3) lit. f), cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 74 - art. 76 și art. 80 C. pen.
în baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prin sentința penală nr. 320 din 28 iunie 2004 pronunțată de Judecătoria Răcari, urmând ca inculpatul să execute 3 ani închisoare.
S-a luat act că partea vătămată C.F.R. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul de 9.779.355 lei fiind recuperat prin restituirea bunurilor sustrase.
Pentru a pronunța această hotărâre, s-a reținut că inculpatul s-a deplasat în Triajul Stației C.F.R. și a desfăcut vagoanele de marfă garate, siguranțele bolțurilor de prindere, sustrăgând 32 bucăți de saboți de cale ferată, leviere și un regulator precum și alte componente pe care le-a transportat și apoi valorificat.
împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul criticând sentința în privința individualizării pedepsei, excesiv de mare față de valoarea redusă a prejudiciului, de împrejurarea că acesta a fost acoperit cât și față de conduita sa procesuală sinceră și o situație grea familială.
Prin decizia penală nr. 298 din 8 iulie 2005, Curtea de Apel Ploiești examinând hotărârea atacată a respins, ca nefondat apelul.
Și împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat recurs, solicitând de asemenea reducerea pedepsei reiterând motivele din apel.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârile prin prisma motivului invocat care corespunde cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen., Curtea constată că în baza ansamblului probator administrat s-a făcut o corectă încadrare juridică a faptei și o justă individualizare a pedepsei cu respectarea dispozițiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
La dozarea pedepsei s-a avut în vedere pericolul sporit al faptei, modul și împrejurările de comitere, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care a avut o atitudine sinceră dar și faptul că acesta se află în stare de recidivă.
Astfel, instanța s-a orientat la un cuantum care să aibă drept consecință reeducarea inculpatului, instanța dând dovadă de maxim de clemență prin aplicarea unei pedepse de un an închisoare.
Față de cele de mai sus, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, recursul inculpatului.
Au fost văzute și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5498/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5482/2005. Penal → |
|---|
