ICCJ. Decizia nr. 6456/2005. Penal. Contopire pedepse. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.6456/2005
Dosar nr. 5956/2005
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 237 din 27 iunie 2005, pronunţată de Tribunalul Giurgiu în dosarul aceleiaşi instanţe nr. 468/2005, s-a admis cererea de contopire a pedepselor formulată de condamnatul F.C., deţinut la acea dată în Penitenciarul Giurgiu şi în consecinţă s-a dispus:
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 8 luni închisoare, aplicată petentului-condamnat F.C. prin sentinţa penală nr. 1712 din 27 iunie 2002 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, definitivă prin neapelare la data de 30 iulie 2002 în pedepsele componente de 6 luni închisoare şi respectiv un an închisoare aplicate petentului condamnat prin sentinţa penală nr. 4597 din 21 septembrie 1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin încheierea din 3 martie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia penală şi respectiv pedeapsa de un an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 806 din 4 aprilie 2001 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, definitivă prin neapelare la data de 18 iunie 2001, pe care le-a repus în individualitatea lor şi sporul de 2 luni închisoare.
S-a menţinut revocarea beneficiului suspendării condiţionate pentru pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2417/1992 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti (revocare dispusă prin sentinţa penală nr. 459 din 21 septembrie 1999 a Tribunalului Bucureşti, secţia penală), pentru fiecare din pedepsele de 6 luni şi un an închisoare prin sentinţa penală nr. 459/1999, pedeapsă ce s-a cumulat aritmetic cu fiecare din cele două pedepse repuse în individualitatea lor.
În baza art. 36 alin. (2) C. pen., s-au contopit pedepsele de 6 luni închisoare şi un an închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 459/1999 a Tribunalului Bucureşti, secţia penală, cu pedeapsa de un an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 806 din 4 aprilie 2001 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, definitivă prin neapelare la 18 iunie 2001 şi cu pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 612/26 octombrie 2000 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 5075 din 7 noiembrie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca condamnatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, pe care a sporit-o cu un an (în care este inclus şi sporul de 2 luni, aplicat prin sentinţa penală nr. 1712/2002), dispunându-se ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 9 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest a condamnatului.
În baza art. 36 alin. (3) C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată de la 19 martie 1998 la 31 martie 2000, de la 19 februarie 2002 la 29 septembrie 2002 şi de la 18 martie 2004 la zi.
S-a anulat M.E.P.I. nr. 859/2000 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, M.E.P.I. nr. 3546/2002 al Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, s-a menţinut anularea M.E.P.I. nr. 1745/2001 al Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti şi a M.E.P.I. nr. 643/2000 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, şi s-a dispus emiterea unui mandat.
S-a reţinut în fapt că, infracţiunile ce formează obiectul hotărârilor anterioare săvârşite în perioada septembrie 1996 – martie 1997, la data de 29 decembrie 1996 şi în perioada 6 - 11 decembrie 1996 sunt concurente, fiind săvârşite înainte de rămânerea definitivă a vreunei hotărâri de condamnare, astfel ca cererea de contopire este întemeiată, fiind aplicabile regulile concursului real de infracţiuni.
Prin Decizia penală nr. 663/ A din 2 septembrie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, a admis apelul declarat de condamnatul F.C. împotriva sentinţei penale nr. 237/2005 a Tribunalului Giurgiu, a desfiinţat, în parte, sentinţa apelată şi în fond:
A computat din durata pedepsei, perioadele executate, respectiv: de la 23 martie 1997 – la 31 martie 2000, de la 9 februarie 2002 – la 25 septembrie 2002 şi de la 18 martie 2004 la zi.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
Împotriva deciziei sus-menţionată a declarat recurs condamnatul F.C., solicitând înlăturarea sporului de un an închisoare aplicat la contopirea pedepselor.
Recursul este nefondat.
Analizând Decizia atacată prin prisma motivului de recurs invocat, Curtea constată că în mod corect instanţa de apel a reţinut infracţiunile care au făcut obiectul condamnării petentului săvârşite în perioada septembrie 1996 – martie 1997, la data de 29 decembrie 1996 şi în perioada 6 - 11 decembrie 1996 sunt concurente şi, în mod corect, în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), au fost deduse perioadele executate.
Cât priveşte aplicarea sporului, Curtea constată că faţă de multitudinea faptelor săvârşite de condamnat, de perseverenţa infracţională a acestuia se justifică aplicarea lui, astfel încât pedeapsa stabilită de instanţa de fond şi menţinută de instanţa de control judiciar este corect individualizată.
Ca atare, după verificarea cauzei şi în raport de dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind nefondat, Curtea urmează a îl respinge conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., şi a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul F.C. împotriva deciziei penale nr. 663/ A din 2 septembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 6455/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6467/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
---|