ICCJ. Decizia nr. 6873/2005. Penal. Art. 329 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6873/2005
Dosar nr. 6521/2005
Şedinţa publică din 7 decembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 199 din 6 iunie 2005, Tribunalul Mehedinţi, secţia penală, a condamnat pe inculpata H.L.M. la pedeapsa de:
- 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani (pedeapsă complementară), pentru săvârşirea infracţiunii continuate de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicaţia art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. [(prin schimbarea încadrării juridice în baza art. 334 C. proc. pen., din 6 infracţiuni prevăzute de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 şi 3 infracţiuni prevăzute de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicaţia art. 33 lit. a) C. pen.)].
S-a făcut aplicaţia art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost menţinută arestarea preventivă în cauză a inculpatei computându-se din pedeapsă timpul reţinerii şi arestării preventive cu începere de la 19 septembrie 2004 la zi.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 a fost obligată inculpata către stat, cu titlu de confiscare specială la suma de 28.200 Euro (ori c/valoarea acestora în RON la momentul executării).
S-au respins, ca neîntemeiate, cererile privind daune materiale formulate de părţile civile D.I., D.M., B.A.F. şi S.S.
A fost obligată inculpata la suma de 34.000.000 lei, din care 5.400.000 lei au reprezentat onorariile apărătorului din oficiu avansate din fondurile Ministerului Justiţiei, cheltuielile judiciare statului.
Hotărând astfel, prima instanţă a reţinut, în fapt, că inculpata este de 15 ani cetăţean german şi domiciliază în oraşul Hamburg, landul Hamburg – Germania.
Fiind de origine română a venit adeseori în vizită în România, prilej cu care a recrutat repetat tinere (provenite, de regulă, din familii cu posibilităţi materiale reduse) pe care sub promisiunea, bazată pe înşelăciune că le va oferi un loc de muncă bine plătit în străinătate le transporta în Germania şi aici le obliga la practicarea prostituţiei.
Inculpata efectua toate demersurile necesare obţinerii de către victime a paşapoartelor, achitând taxele aferente, suporta cheltuielile de transport şi le caza pe tinere la domiciliul său din Hamburg. Aici prin ameninţare, exploatarea sărăciei victimelor şi izolarea acestora, luarea actelor şi aservirea prin îndatorare le obliga la practicarea prostituţiei însuşindu-şi sumele rezultate.
În modalităţile amintite, în perioada anilor 2003 – 2004, inculpata le-a exploatat prin obligare la practicarea prostituţiei în oraşul Hamburg pe părţile vătămate D.I., D.M.M., B.A.F., S.S., S.C. şi K.P., realizând venituri ilicite în sumă de 28.200 Euro.
La data de 22 iulie 2004, inculpata a venit din nou în vizită în România şi a avut convorbiri personale în cursul cărora a îndemnat-o la practicarea prostituţiei în Germania a martorei B.I.F. În lunile august şi respectiv septembrie 2004, a avut convorbiri telefonice repetate cu martorele P.I.A. şi M.A.M., fiind reţinută, la data de 18 septembrie 2004, în oraşul Mediaş, în flagrant, după ce a avut convorbiri telefonice şi întâlniri (înregistrate audio şi video) cu ultimele două martore pe care încerca să le recruteze pentru practicarea prostituţiei în străinătate.
Ultimile trei fapte au fost încadrare juridic prin rechizitoriu în dispoziţiile art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen., cu art. 33 lit. a) C. pen. Instanţa le-a considerat a reprezenta acte materiale ce se subsumează aceleiaşi activităţi infracţionale începută în anul 2003 şi continuată până la momentul fragrantului de trafic de persoane schimbând încadrarea juridică în infracţiunea ulterior prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicaţia art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Prin Decizia penală nr. 294 din 28 septembrie 2005, Curtea de Apel Craiova, secţia penală, a admis apelul inculpatei şi a desfiinţat în parte sentinţa, pe latură penală, dispunând schimbarea încadrării juridice din infracţiunea continuată de trafic de persoane, în infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicaţia art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), texte în baza cărora a condamnat pe inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A fost menţinută modalitatea de executare a pedepsei, în condiţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), starea de detenţie a inculpatei (fiind computată din pedeapsa aplicată în apel reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatei cu începere de la 19 septembrie 2004 la zi), precum şi măsura de confiscare specială a sumei de 28.200 Euro ori c/valoarea acestora la momentul executării, pentru care s-a schimbat însă temeiul legal în prevederile art. 118 lit. d) C. pen.
Cu referire la schimbarea încadrării juridice instanţa de apel a reţinut şi motivat că recrutarea părţilor vătămate s-a făcut cu acordul acestora, ştiind că vor lucra ca prostituate şi vor remite o parte din câştiguri către inculpată, pentru înlesnirile făcute în scopul anterior menţionat, nefiind dovedită în cauză existenţa finalităţii precum şi a vreuneia din mijloacele de constrângere prevăzute în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.
Împotriva ambelor hotărâri s-a declarat în termen de recurs de către inculpată cu solicitarea de a se schimba încadrarea juridică în infracţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., şi/sau a se reduce pedeapsa aplicată, prin reţinerea de circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., corespunzător cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 17 şi 14 C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 329 alin. (1) C. pen., constituie infracţiune de proxenetism pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi îndemnul ori înlesnirea practicării prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o persoană.
Recrutarea unei persoane pentru prostituţie ori traficul de persoane în acest scop precum şi constrângerea la prostituţie, se arată în alin. (2) al textului de lege amintit, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
În speţă, astfel cum în mod corect au reţinut şi instanţele anterioare şi este stabilit cu declaraţiile părţilor vătămate, şi înregistrările audio/video inculpata a îndemnat/înlesnit practicarea prostituţiei, în ceea ce priveşte partea vătămată B.I.F. dar a şi recrutat persoane pentru practicarea prostituţiei, cu referire la celelalte părţi vătămate în cauză, astfel încât subzistă vinovăţia penală şi pentru modalitatea agravantă a infracţiunii de prostituţie prevăzută de alin. (2) din art. 329 C. pen., ca atare schimbarea încadrării juridice doar în forma simplă a infracţiunii amintite este nefondată.
În condiţiile în care inculpata a desfăşurat acte repetate de proxenetism pe o perioadă de circa 2 ani, privind 9 părţi vătămate, activitate infracţională în urma căreia a realizat venituri ilicite dovedite de 28.200 Euro reţinerea de circumstanţe atenuante nu se justifică iar pedeapsa aplicată în cuantum de 3 ani închisoare reprezentând minimul legal special prevăzut de lege, este temeinică şi legală.
Întrucât examinând cauza din oficiu în limita caracterului devolutiv al căii de atac de faţă nu se constată existenţa altor cazuri de casare dintre cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., în favoarea inculpatei, urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul acesteia să se respingă ca nefondat.
Potrivit art. 38517 alin. (4), raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei timpul reţinerii şi arestării preventive cu începere de la 19 septembrie 2004 la zi.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligată recurenta la suma de 120 RON cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata H.L.M. împotriva deciziei penale nr. 294 din 28 septembrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, timpul arestării preventive de la 19 septembrie 2004 la 7 decembrie 2005.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 120 RON (1.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 decembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6870/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6909/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs → |
|---|
