ICCJ. Decizia nr. 6944/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.6944/2005
Dosar nr. 6789/2005
Şedinţa publică din 9 decembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 149 din 28 iunie 2005, Tribunalul Olt, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din art. 174 C. pen., în art. 174 şi art. 176 lit. c) C. pen.
În baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174 şi art. 175 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.A. la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 174 şi art. 176 lit. c) C. pen., a condamnat inculpatul la pedeapsa de 20 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus prevenţia de la 12 noiembrie 2004 şi în baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea corpurilor delicte – cuţit şi piatră de covor asfaltic, folosite de inculpat la săvârşirea infracţiunii.
A admis în parte cererea părţii civile C.C. pentru fapta săvârşită în dauna sa şi a obligat inculpatul la 50.000.000 lei daune morale către aceasta.
A respins cererea privind daunele materiale ca neîntemeiată.
A admis cererea formulată de aceeaşi parte civilă pentru fapta săvârşită în dauna victimei F.M. şi a obligat inculpata la plata sumei de 30.000.000 lei daune materiale şi 100.000.000 lei daune morale către aceasta.
A admis cererea părţii civile C.A.S. Dolj şi a obligat inculpatul la 59.086.850 lei cheltuieli de spitalizare, sumă ce va fi reactualizată la data punerii în executare a hotărârii.
A obligat inculpatul la 8.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 1.000.000 lei onorarii avocaţi oficiu.
Din probele administrate în cauză, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În dimineaţa zilei de 11 noiembrie 2004, inculpatul C.A. s-a deplasat de la domiciliul său din comuna Osica, jud. Olt, în municipiul Slatina, jud. Olt, unde s-a prezentat la locul de muncă în cadrul SC A. SA Slatina şi a aflat cu această ocazie că postul în care era încadrat în muncă, este restructurat.
După cele aflate, inculpatul s-a deplasat la domiciliul soţiei sale C.C. de care era despărţit în fapt din luna octombrie 2004, în comuna Brebeni, jud. Olt, pentru a se împăca cu aceasta.
În locuinţă inculpatul a găsit pe partea vătămată C.C. şi pe mama acesteia victima F.M. şi soacra acestuia.
Nemulţumit de faptul că soţia sa a refuzat propunerea de a se împăca cu inculpatul, acesta a scos din buzunar un cuţit şi a aplicat victimei mai multe lovituri aproape în toate zonele corpului, provocându-i un politraumatism cu plăgi multiple ale scalpului, o fractură temporoparietală dreapta, pneumotorax drept parţial, plagă înjunghiată, torace anterior şi posterior şi plăgi multiple la ambele mâini.
După aplicarea loviturilor, imediat victima C.C. a intrat în comă de gradul V, iar mama acesteia F.M., văzând tragedia care se petrecea cu fiica ei, s-a deplasat spre poarta locuinţei să cheme vecinii în ajutor, însă a fost ajunsă din urmă de inculpat în mijlocul curţii. Acesta a lovit-o cu cuţitul pe care îl avea asupra sa, producându-i o secţiune totală a bronhiei lobare inferioare şi a oaselor adiacente.
Pentru că s-a rupt mânerul cuţitului, inculpatul a găsit o bucată de covor asfaltic, cu care a zdrobit craniul victimei care se afla prăbuşită la sol, producându-i o fractură de boltă şi bază de craniu, leziuni care au condus la decesul victimei F.M.
Această scenă a fost observată de martora C.C., iar martorul P.F. s-a deplasat la sediul Postului de poliţie Brebeni, sesizând cele întâmplate.
La sosirea organelor de poliţie, inculpatul a fugit spre coama unui deal din apropiere, însă a fost ajuns la o distanţă de 500 metri de locuinţă.
Victima C.C. a fost transportată la Spitalul nr. 1 Craiova unde a fost supusă unei intervenţii chirurgicale, din raportul medico-legal nr. 4852/A.9/2005, a I.M.L. Craiova, rezultând că leziunile prezentate au fost produse prin loviri repetate cu şi de corpuri dure şi corp tăietor-înţepător, au necesitat pentru vindecare 65-70 zile îngrijiri medicale şi au pus în primejdie viaţa victimei.
Cu privire la victima F.M., din raportul medico-legal nr. 398/A/2004, al S.M.L. Olt, a rezultat că moartea acesteia a fost violentă şi s-a datorat asfixiei mecanice acute cu obstrucţie căilor respiratorii cu sânge, consecinţa unei plăgi tăiate-înţepate penetrante a hemitoracelui drept cu afectarea pulmonară şi secţiune de bronhie lobară.
În drept, faptele reţinute în sarcina inculpatului au fost încadrate în prevederile art. 20 C. pen., raportat la art. 174 şi art. 175 lit. c) C. pen. (fapta inculpatului de a fi aplicat lovituri cu cuţitul în mod repetat şi în diverse regiuni ale corpului victimei C.C.) şi respectiv art. 174 şi art. 176 lit. c) C. pen. (fapta inculpatului de a fi aplicat cu cuţitul şi cu o piatră victimei F.M., lovituri care au produs leziuni ce au condus la decesul acesteia, fiind vorba de o persoană care a mai săvârşit un omor, întrucât pentru existenţa elementului circumstanţial reţinut nu prezintă interes timpul scurs între cele două fapte, esenţial fiind ca acestea să fie săvârşite de aceeaşi persoană şi să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 174 C. pen.).
Ca urmare, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor simplu în infracţiunea de omor deosebit de grav, şi întrucât în astfel de cazuri expertiza psihiatrică este obligatorie, s-a dispus efectuarea unei astfel de expertiză de către I.M.L. Bucureşti, care a stabilit că inculpatul prezintă tulburare de personalitate de tip instabil impulsiv, păstrând capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale şi are discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care este cercetat.
Reţinând vinovăţia inculpatului pentru cele două infracţiuni, prima instanţă a dispus condamnarea acestuia la pedepse cu închisoarea orientate către maximul special prevăzut de lege în raport de gravitatea faptelor săvârşite date de modalitatea de săvârşirea şi consecinţele produse.
Cu privire la latura civilă a cauzei a apreciat întemeiată în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă C.C. şi a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 50.000.000 lei daune materiale către acesta, pentru fapta săvârşită împotriva sa, precum şi 30.000.000 lei daune materiale şi 100.000.000 lei daune morale pentru fapta a cărei victimă a fost mama acesteia, F.M.
De asemenea, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor de spitalizare şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi inculpatul, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, respectiv parchetul a solicitat înlăturarea dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen., întrucât fapta reţinută în sarcina inculpatului constituie omor simplu şi nu omor deosebit de grav, cu consecinţa condamnării acestuia pentru infracţiunea reţinută la o pedeapsă orientată către maximul special prevăzut de lege; în apelul declarat, inculpatul a solicitat ca urmare a schimbării încadrării juridice în sensul celor solicitate, reducerea pedepsei către minimul special, întrucât a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 317 din 17 octombrie 2005, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi inculpatul C.A. împotriva sentinţei penale nr. 149 din 28 iunie 2005, pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 822/2005.
Desfiinţează în parte sentinţa.
Înlătură aplicarea art. 334 C. proc. pen.
Descontopeşte pedepsele.
În baza art. 184 C. pen., condamnă inculpatul la pedeapsa de 20 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Contopeşte pedeapsa de mai sus cu pedeapsa de 10 ani închisoare, astfel încât inculpatul va executa 20 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Deduce detenţia preventivă de la 28 iunie 2005 la zi şi menţine starea de arest a inculpatului.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Inculpatul nemulţumit şi de această hotărâre, în termenul legal, a declarat recurs, solicitând fie, trimiterea spre rejudecare a cauzei pentru suplimentarea probelor fie, acordarea de circumstanţe atenuante pentru bolile psihice de care suferă şi apoi reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Curtea, examinând probatoriul cauzei, în raport de criticile aduse de inculpat, precum şi din oficiu, constată că acesta nu este incomplet, că a fost apreciat corect, instanţa de apel, prin hotărârea pronunţată şi atacată de inculpat (prin recursul de faţă) reţinând o situaţie de fapt, în deplin acord, cu activitatea infracţională efectiv desfăşurată de către recurent, faţă de cele două victime (soţie şi soacră). În consecinţă, nu se impune deshumarea victimei, făcându-se autopsierea acesteia şi prin raportul medico-legal întocmit de serviciul de medicină legală a judeţului Olt sub nr. 398/A/2004 se concluzionează că, moartea victimei F.M. a fost violentă şi s-a datorat asfixiei mecanice acute cu obstrucţia căilor respiratorii cu sânge, cu afectare pulmonară.
Între leziunile traumatice (produse cu un corp tăietor – cuţitul corp delict) şi decesul victimei susmenţionate se subliniază în raportul medical, există legătură de cauzalitate de tip direct şi necondiţionat.
În aceste condiţii şi pentru motivele analizate critica privitoare la insuficienţa probelor şi necesitatea suplimentării acestora, se apreciază ca o simplă apărare, neconfirmată de probe.
De fapt, se mai constată că inculpatul recurent, până la promovarea acestui recurs, a avut o conduită sinceră, a regretat faptele comise şi care ar fi putut conduce la un dublu omor (mamă şi fiică) dacă, victima C.C. nu ar fi fost transportată de urgenţă, la spital şi nu ar fi fost supusă unei intervenţii chirurgicale ce a necesitat 65-70 zile de îngrijiri medicale.
În consecinţă, în raport de cele analizate dar şi faţă de gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite contra vieţii, pedepsele aplicate apar corect individualizate iar în urma contopirii (infracţiunile fiind în concurs real) nu i s-a aplicat nici un spor de pedeapsă, după cum era posibil, dar nu obligatoriu.
Ca atare, motivele de recurs invocate se apreciază, ca nefondate, şi ca atare şi recursul va fi respins, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., şi menţinută hotărârea atacată ca temeinică şi legală.
Se vor aplica şi prevederile art. 381 şi art. 92 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.A. împotriva deciziei penale nr. 317 din 17 octombrie 2005 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 12 noiembrie 2004 la 9 decembrie 2005.
Obligă recurentul inculpat să plătească suma de 220 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 decembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 692/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6948/2005. Penal. Art. 254 Cod Penal. Recurs → |
|---|
