ICCJ. Decizia nr. 1315/2006. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1315/2006
Dosar nr. 271/1/2006
Şedinţa nepublică din 28 februarie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul pentru minori şi familie Braşov, prin sentinţa penală nr. 44/ S din 22 septembrie 2005, i-a condamnat pe inculpaţii:
1. I.ŞT.M., la 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 – art. 176 lit. d) şi art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP) şi, la 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 din acelaşi cod.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele au fost contopite şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.
În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus timpul reţinerii şi arestării începând cu 1 aprilie 2005.
2. R.A.N., la 17 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat deosebit de grav, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. c) – art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) şi, la 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) pedepsele au fost contopite şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 17 ani închisoare şi în baza art. 35 C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pe timp de 7 ani.
În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus reţinerea şi arestarea cu începere de la 1 aprilie 2005.
În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la fiecare inculpat a sumei de 700.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut în baza probelor administrate următoarea situaţie de fapt:
Inculpaţii s-au întâlnit întâmplător în după amiaza zilei de 28 martie 2005 la barul L.S. din comuna Mândra, Jud. Braşov şi au consumat câteva sticle de bere. Nemaiavând bani, inculpatul R.A.N. i-a propus coinculpatului minor să meargă şi să o omoare pe bunica sa R.A., propunere acceptată de minor.
Cei doi au mers la casa bunicii, unde au fost serviţi cu mâncare după care au ieşit în curte şi sub pretextul că poarta trebuie încuiată a strigat-o pe partea vătămată care a ieşit din casă.
Profitând de întuneric, inculpatul minor s-a apropiat de victimă pe la spate şi a lovit-o cu un levier peste cap de mai multe ori.
După ce bătrâna s-a prăbuşit la pământ, au târât-o plină de sânge în holul casei, apoi au căutat şi găsit sub saltea 1.400.000 lei bani pe care i-au luat şi au plecat.
Potrivit raportului de necropsie nr. 26 din 30 martie 2005 întocmit de C.M.L. Făgăraş, moartea numitei R.A. a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei meningo - cerebrale, consecinţă a unui traumatism cranio – cerebral şi cervical acut cu fractură a oaselor craniului şi coloanei cervicale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru minori şi familie Braşov şi inculpaţii R.A.N. şi I.Şt.M.
Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru minori şi familie Braşov a criticat hotărârea primei instanţe pentru netemeinicie sub aspectul pedepselor aplicate, considerate prea mici în raport cu gravitarea deosebită a faptelor şi al neincluderii în pedeapsa complimentară pentru inculpatul R.A.N. a pedepsei prevăzute de art. 64 lit. b) C. pen., cât şi pentru nelegalitate sub aspectul formei de participaţie a inculpatului R.A.N. la comiterea infracţiunii de omor deosebit de grav, aceasta fiind instigarea, iar nu coautoratul.
Inculpaţii R.A.N. şi I.Şt.M. au solicitat reducerea pedepselor aplicate, având în vedere circumstanţele personale ale acestora (vârsta, nivelul de educaţie).
Curtea de Apel Braşov, prin Decizia penală nr. 49/ Ap din 15 decembrie 2005, a admis apelul declarat de procuror, a desfiinţat sentinţa pentru greşita încadrare juridică dată infracţiunii de omor privind pe inculpatul R.A.N. şi omisiunea instanţei de a cuprinde în pedeapsa complementară şi pedeapsa accesorie a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) C. pen., precum şi cu privire la pedepse.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică în infracţiunea de instigare la omor deosebit de grav, prevăzută de art. 25, raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) şi art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) text de lege, pentru care inculpatul R.A.N. a fost condamnat, la 18 ani închisoare şi a majorat pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat de la 8 la 9 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) şi c), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
A dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen., pe timp de 7 ani.
A majorat pedepsele aplicate inculpatului minor I.Şt.M., de la 8 la 9 ani, pentru infracţiunea de omor deosebit de grav şi, de la 4 la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul I.Şt.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.
A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi.
Nemulţumit şi de această hotărâre, inculpatul I.Şt.M. a declarat, în termenul legal recurs, fără să-l motiveze.
Oral şi prin apărător a criticat Decizia şi sentinţa ca netemeinică, pedeapsa aplicată fiind deosebit de severă.
Recursul este nefondat.
Instanţa de apel, rejudecând cauza, a majorat pedeapsa aplicată inculpatului numai cu un an închisoare deşi din actele şi lucrările dosarului rezultă că inculpatul a comis o infracţiune deosebit de gravă fără şovăire lovind în cap cu un levier o femeie în vârstă care cu câteva minute mai înainte l-a primit ca oaspete care însoţea pe nepotul său şi le-a gătit să mănânce.
Pe de altă parte, inculpatul prezintă un pericol social ridicat având o comportare necorespunzătoare în societate practicând un stil de viaţă de tip vagabondaj.
Având în vedere dispoziţiile art. 109 alin. (2) C. pen., cu referire la art. 174 – art. 176 lit. d), cum pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă iar în cazul minorilor se aplică pedeapsa închisorii de la 5 la 20 ani, pedeapsa de 9 ani închisoare nu poate fi considerată aspră.
În temeiul art. 3851 lit. b) C. proc. pen., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.Şt.M. împotriva deciziei penale nr. 49/ Ap/MF din 15 decembrie 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia pentru minori şi familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 1 aprilie 2005 la 28 februarie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat R.A.N., în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 februarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 1304/2006. Penal. Cerere de contopire a... | ICCJ. Decizia nr. 1321/2006. Penal. Menţinere măsură de... → |
---|