ICCJ. Decizia nr. 156/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 156/2006
Dosar nr. 14261/1/2005
Şedinţa publică din 12 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 147 din 17 martie 2005, Tribunalul Bacău a condamnat pe inculpatul P.R.G., la 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (1) şi (2) lit. a), d) şi f) C. pen., cu aplicarea art. 13 şi art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an închisoare, aplicată anterior prin sentinţa penală nr. 4170/1997 a Judecătoriei Bacău şi s-a dispus ca, în final, inculpatul să execute 3 ani şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Totodată, s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reţinerii, din 8 aprilie 2004.
S-au reţinut, în esenţă, următoarele:
În seara zilei de 23 decembrie 1998, aflându-se într-un bar, cu partea vătămată B.G., de la care au aflat că are o stare materială bună şi că urma să plece după marfă, inculpaţii P.R.G. şi H.A. (condamnat în aceeaşi cauză) au hotărât să se deplaseze, în aceeaşi seară, în jurul orei 24,00, la domiciliul acesteia, pentru a sustrage bani.
După ce inculpatul H.A. s-a izbit în uşă, ambii inculpaţi au reuşit să pătrundă în locuinţa părţii vătămate, unde, în timp ce căutau bani, au fost surprinşi de partea vătămată.
Pentru a-şi asigura scăparea, inculpatul H.A. a lovit-o pe partea vătămată în cap cu o vargă, apoi a trântit-o la pământ şi a continuat să o lovească, după care au fugit.
Curtea de Apel Bacău, prin Decizia penală nr. 166 din 10 mai 2005, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului P.R.G.
Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen.
Recursul inculpatului nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţele au reţinut, în mod corect, fapta şi vinovăţia inculpatului şi au făcut o încadrare juridică corespunzătoare dispoziţiilor legii.
În raport de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârşite, reflectat de modul în care inculpatul a conceput şi realizat tentativa la tâlhărie, precum şi de datele ce caracterizează persoana inculpatului (recidivist), rezultă că instanţele au făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate, apreciind, în mod corect, că scopul acesteia poate fi realizat doar printr-un regim privativ de libertate.
Nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului P.R.G. să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia a cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.R.G. împotriva deciziei penale nr. 166 din 10 mai 2005 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 120 lei (1.200.000 lei).
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1339/2006. Penal. Cerere de întrerupere a... | ICCJ. Decizia nr. 2013/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
