ICCJ. Decizia nr. 1630/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1630/2006
Dosar. nr. 22427/1/2005
(nr. vechi 6836/2005)
Şedinţa publică din 14 martie 2006
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Harghita, prin sentinţa penală nr. 95 din 17 martie 2005, i-a condamnat pe inculpaţii:
1. R.K.T., la 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., şi la 2.500.000 lei amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen., cu reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. d) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. şi 2.500.000 lei amendă.
A menţinut starea de arest şi a dedus din pedeapsă perioada reţinerii şi arestării începând de la 27 iunie 2004 la pronunţare.
2. B.F., la pedeapsa de:
- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen.;
- 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. şi
- 2.500.000 lei amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. d) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. şi 2.500.000 lei amendă penală.
A menţinut starea de arest şi a dedus din pedeapsă perioada reţinerii şi arestării preventive de la 27 iunie 2004 la pronunţare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru lipsa plângerii prealabile a părţii vătămate B.I., iar în baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., a încetat procesul pornit la plângerea părţii vătămate B.I., pentru lipsa părţii vătămate la două termene consecutive.
Inculpaţii au fost obligaţi în solidar să plătească 14.343.732 lei despăgubiri părţii civile C.A.S. Mureş, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părţii civile S.I.
Au mai fost obligaţi să plătească în solidar 23.800.000 lei despăgubiri materiale şi 5.000.000 lei daune morale părţii civile S.I. şi 2.000.000 lei daune morale părţii civile B.S.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut pe baza probelor administrate următoarele:
În seara zilei de 11 aprilie 2004, familia F.A. din satul Vidacut a organizat un botez la care au fost invitate, printre alţii, şi părţile vătămate.
În jurul orelor 22,00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, inculpatul B.F. s-a certat cu partea vătămată S.I., motivul conflictului fiind intenţia primului de a opri muzica, iar cel de al doilea opunându-se.
Cei doi s-au agresat reciproc iar inculpatul a sărit pe fereastră şi s-a refugiat în locuinţa tatălui său B.T., casă situată în apropiere.
În conflictul dintre cei doi a intervenit şi partea vătămată B.E., mama lui S.I., care a fost tăiată cu un cuţit de bucătărie la mâna stângă. După fuga inculpatului B.F., a părăsit locul şi coinculpatul R.K.T., fratele său.
În jurul orelor 23,30, partea vătămată S.I. împreună cu soţia au plecat către casă şi în drum, în faţa casei martorului B.T. au fost întâmpinaţi de inculpaţi care l-au lovit şi l-au tras în curte, unde au continuat să-i aplice lovituri.
Inculpatul B.F. a aplicat lovituri cu un corp contondent, potrivit propriei recunoaşteri, cu un cârlig de fântână de circa 3 m.
Soţia părţii vătămate a început să strige după ajutor şi a intrat în curte pentru a-şi apăra soţul, fiind şi ea lovită.
La strigătele de ajutor s-au adunat mai multe persoane, au intrat în curte, printre acestea fiind S.I., B.I., B.E. şi B.I., care au fost şi ele lovite de cei doi inculpaţi.
S.E. a reuşit să-l scoată din curte pe S.I., l-a condus la casa sorei sale E.R., de unde partea vătămată a fost transportată la Spitalul Sighişoara iar apoi la Spitalul Clinic Tg. Mureş.
Potrivit raportului de constatare medico-legală, partea vătămată S.I. a suferit un traumatism cranio-cerebral acut cu fractură cu înfundare temporo-bazală dreapta, edem cerebral etc. leziuni care au necesitat intervenţie chirurgicală, pentru vindecare fiind necesare 40-45 zile de îngrijiri medicale. Leziunile au pus în primejdie viaţa părţii vătămate.
Partea vătămată B.E. a prezentat multiple leziuni traumatice produse prin lovire directă repetată cu corp contondent care au necesitat pentru vindecare 30-35 zile de îngrijiri medicale.
Partea vătămată B.I. a prezentat şi el leziuni traumatice produse prin lovire directă cu corp contondent, necesitând pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale.
Cererile inculpaţilor de a se constata că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 44 alin. (3) C. pen., cum şi de schimbare a încadrării juridice dată faptelor din tentativă la omor în infracţiunea prevăzută de art. 182 C. pen., au fost respinse, instanţa motivând că ambii inculpaţi se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, lovire sau alte violenţe, iar inculpatul B.F. şi pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 C. pen., săvârşită împotriva părţii vătămate B.E.
Împotriva sentinţei au declarat apel inculpaţii şi părţile civile B.E. şi S.I.
Inculpatul R.K.T. a solicitat achitarea sa întrucât nu l-a lovit pe S.I. De asemenea, a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la omor în vătămare corporală întrucât viaţa victimei nu a fost pusă în pericol.
Inculpatul B.F. a solicitat reducerea pedepsei aplicate avându-se în vedere că a fost în legitimă apărare atunci când l-a lovit pe S.I. întrucât acesta din urmă a fost cel care a pătruns în curte însoţit de alte persoane şi l-a atacat, înarmaţi fiind cu bâte.
Părţile civile apelante S.I. şi B.E. au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la omor în tentativă la omor calificat şi astfel să se majoreze pedepsele aplicate.
De asemenea, au solicitat despăgubiri materiale de 50.000.000 lei şi daune morale de 50.000.000 lei.
S-a motivat că inculpaţii au săvârşit infracţiunea cu premeditare şi într-un loc public fiind incidente dispoziţiile art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., precum şi a dispoziţiilor art. 75 alin. (2) şi art. 78 C. pen.
În privinţa laturii civile s-a arătat că partea civilă S.I. efectua câştiguri din activitatea de muncitor ziler în Ungaria, iar daunele morale nu au fost apreciate corect, acestea trebuind majorate la 100.000.000 lei pentru S.I. şi respectiv 50.000.000 lei pentru B.E.
Prin Decizia penală nr. 145/ A din 30 septembrie 2005, pronunţată de secţia penală de la Curtea de Apel Târgu Mureş, au fost admise apelurile declarate de părţile civile şi au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi.
Sentinţa a fost desfiinţată în parte şi rejudecând au fost majorate daunele morale de la 5 milioane lei vechi la 50 milioane lei vechi (5.000 lei noi în ce-l priveşte pe S.I. şi de la 2 milioane lei vechi la 15 milioane lei vechi (1.500 lei noi) pentru B.E.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârii apelate.
Nemulţumiţi şi de această hotărâre, inculpaţii şi părţile civile au declarat recurs.
Inculpaţii prin recursul scris declarat de apărător au cerut casarea hotărârilor şi achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.
La termenul de astăzi, prin apărător, au cerut casarea sentinţei şi deciziei şi achitarea inculpatului R.K.T. în temeiul art. 11 pct. 1 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar a inculpatului B.F., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.
În subsidiar şi prin memoriul depus, inculpatul B.F. a solicitat reducerea pedepsei.
Părţile civile nu şi-au motivat recursurile şi nu s-au prezentat, deşi au fost legal citate pentru a le susţine.
Recursurile sunt nefondate.
Din actele şi lucrările aflate la dosarul cauzei rezultă că instanţele au reţinut o situaţie de fapt corectă, au dat faptelor săvârşite de inculpaţi încadrările juridice legale iar pedepsele aplicate au fost individualizate cu respectarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
S-a stabilit corect că inculpaţii au fost cei care l-au tras pe S.I. în curtea casei lor şi i-au aplicat lovituri cu obiecte contondente. Chiar inculpaţii, în primele declaraţii date au arătat detaliat cum s-a desfăşurat conflictul. Astfel, R.K.T. a declarat la 15 aprilie 2004 că a ieşit din casă auzind gălăgie în curte şi a constatat că acolo se aflau S.I., S.I., B.I. şi S.F., înarmaţi cu bâte. Deoarece el a ieşit primul din casă a fost lovit cu parul şi de aceea a smuls parul din mâna lui S.I. cu care l-a lovit, după care a lovit şi celelalte persoane fără să ţină cont pe cine lovea. A mai arătat că fratele său inculpatul B.F. a ieşit din bucătărie după el şi nu poate preciza cu şi pe cine a lovit acesta.
În altă declaraţie dată la 13 aprilie 2004, inculpatul a arătat „… eu eram cu fratele meu când am început să ne lovim cu bâte de lemn, fetele cu pietre, iar noi tot cu bâte de lemn".
Ulterior inculpatul şi-a modificat declaraţiile susţinând că singura persoană pe care a lovit-o a fost S.I., pe care a lovit-o cu parul.
Cu toate că au susţinut că ei au fost cei atacaţi şi loviţi, aspecte confirmate doar de fratele şi mama inculpaţilor, martorii B.E. şi B.E., martori care având în vedere gradul de rudenie au fost socotite ca fiind interesaţi şi părtinitori, inculpaţii nu au suferit leziuni. Spre deosebire de inculpaţi, toţi membrii familiei părţii vătămate au prezentat leziuni mai mult sau mai puţin grave care au necesitat îngrijiri medicale de la 8-9 zile la 45 zile.
Recursurile declarate de părţile civile sunt şi ele nefondate. Astfel, dacă în ce priveşte despăgubirile materiale acordate au fost considerate de instanţa de apel ca fiind corect stabilite, în privinţa daunelor morale, Curtea a apreciat că sumele modice, nu sunt proporţionale cu prejudiciul moral suferit, având în vedere urmările suferite de S.I. şi B.F. Aşa fiind, în apel daunele morale au fost majorate, sumele de 5000 RON şi respectiv 1500 RON, reprezentând o justă despăgubire.
Urmează ca în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile să fie respinse ca nefondate.
În conformitate cu dispoziţiile art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce timpul reţinerii şi arestării de la 27 iunie 2004 la zi.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii R.K.T. şi B.F. şi de părţile civile S.I. şi B.E. împotriva deciziei penale nr. 145/ A din 30 septembrie 2005 a Curţii de Apel Târgu Mureş.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 27 iunie 2004 la 14 martie 2006 pentru fiecare dintre aceştia.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 220 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurentele părţi civile la plata sumei de câte 120 RON reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1598/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1633/2006. Penal → |
|---|
