ICCJ. Decizia nr. 268/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.268/2006
Dosar nr. 21915/1/2005
(nr. vechi 6579/2005)
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 529 din 1 august 2005 a Tribunalului Iaşi, inculpatul I.E.A. a fost condamnat, la pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), art. 74 lit. a), b) şi c) şi art. 76 lit. d) C. pen.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe perioada prevăzută de art. 71 C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă durata executată de la 25 aprilie 2005 la zi.
S-a constatat recuperat integral prin restituire prejudiciul cauzat părţii vătămate A.E.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în fapt, următoarele:
În seara şi noaptea de 24 aprilie 2005, inculpatul, însoţit de un prieten a frecventat mai multe baruri şi discoteci din Iaşi, consumând băuturi alcoolice.
În jurul orelor două, în zona magazinului F. din cartierul Tătăraşi văzând-o pe partea vătămată A.E., aşteptând un taxi, s-a hotărât să-l atace pentru a-şi procura bani.
În acest scop s-a apropiat de acesta, l-a lovit cu pumnul peste faţă şi corp, până a căzut la pământ şi apoi, forţat, l-a dezbrăcat de geaca din piele cu care era îmbrăcat şi a fugit.
Cu ajutorul martorului D.G., care a anunţat organele de poliţie a fost prins de acesta. Asupra inculpatului a fost găsită geaca părţii vătămate şi cheile sustrase.
Prejudiciul în sumă de 4 milioane ROL a fost acoperit prin restituirea bunurilor.
Părţii vătămate i-au fost produse leziuni vindecabile în 7-9 zile îngrijiri medicale.
Situaţia de fapt este probată prin: procesul-verbal de custodie; plângerea şi declaraţia părţii vătămate; proces-verbal de identificare a inculpatului; dovada de ridicare şi cea de predare a bunurilor; certificat medico-legal; declaraţiile martorului D.G.; proces-verbal de confruntare declaraţii inculpat.
Inculpatul a recunoscut iniţial fapta, apoi şi-a nuanţat poziţia în sensul că a lovit doar partea vătămată, fără a-şi însuşi bunuri sau alte valori.
Împotriva sentinţei a declarat apel inculpatul, care critică hotărârea instanţei de fond sub aspectul individualizării pedepsei pe care o consideră prea aspră în raport de fapta comisă, astfel că solicită suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 59 din 13 octombrie 2005 pronunţată în dosarul nr. 5875/2005, Curtea de Apel Iaşi a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.
Acesta a făcut recurs pe care, în termen legal, l-a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Invocând motivul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., el reiterează motivele din apel.
Recursul declarat este nefondat şi urmează a fi respins ca atare.
Prima instanţă a reţinut o corectă situaţie de fapt şi a făcut o judicioasă încadrare în drept, stabilind o pedeapsă just proporţionalizată.
Nu se impune reindividualizarea pedepsei.
Inculpatul a acţionat extrem de violent, noaptea, pe stradă, faţă de o persoană necunoscută, care a avut o conduită paşnică. El l-a atacat prin surprindere, aplicându-i multiple lovituri pentru a-şi realiza scopul: însuşirea unor bunuri sau valori care urmau a fi transformate în bani.
Tabloul personalităţii inculpatului surprinde la acesta valenţe criminogene care denotă un grad major de pericol social.
Atât ancheta socială, cât şi referatul de evaluare psiho-socială întocmit de S.P.V.R.S.I. Iaşi, prezintă un mediu familial nociv şi în consecinţă, o conduită antisocială a minorului care nu oferă garanţii de reintegrare socială.
În concluzie, instanţa de fond a stabilit, iar cea de apel a menţinut, o pedeapsă care corespunde scopului coercitiv-educativ prevăzut de art. 52 C. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.E.A. împotriva deciziei penale nr. 59 din 13 octombrie 2005 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală minori şi familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 25 aprilie 2005 la 17 ianuarie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2649/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 2760/2006. Penal → |
|---|
