ICCJ. Decizia nr. 3629/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3629/2006
Dosar nr. 7381/1/2006
Şedinţa publică din 7 iunie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 11 din 24 ianuarie 2006, Tribunalul Mureş l-a condamnat pe inculpatul M.F., în baza art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 74 şi 76 lit. b) C. pen., la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.
A fost dedusă prevenţia de la 29 aprilie 2005 şi menţinută măsura arestării preventive.
S-a constatat că părţile vătămate R.I. şi N.G. nu au formulat pretenţii civile în cauză.
S-a dispus confiscarea bunurilor care au servit la săvârşirea infracţiunii, respectiv o căruţă şi un cal aparţinând inculpatului.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanţa a reţinut, în fapt, că în seara de 28 aprilie 2005, aproximativ orele 22,00, inculpatul M.F. a ajuns de la domiciliul său din Ungheni, cu calul şi căruţa C., jud. Mureş, fiind însoţit de alte 4 persoane (faţă de care a fost disjunsă cauza, în vederea identificării) şi oprind în faţa imobilului părţii vătămate R.I. care avea un plug din fier, pentru tractor, la poartă.
Ajutat de cele 4 persoane, inculpatul a sustras plugul blocându-l în căruţă însă în momentul în care au încercat să plece, au fost surprinşi de paznicul părţii vătămate N.G., care era împreună cu preotul S.A. consăteanul G.V.
La lumina lanternei martorii l-au văzut pe inculpat în căruţă iar pe alături pe ceilalţi precum şi în momentul în care căruţa a ajuns în dreptul său, paznicul N.G. a prins calul de căpăstru, oprindu-l.
În această situaţie grupul persoanelor neidentificate a răsturnat plugul din căruţă în drum, fugind şi rămânând pe loc doar inculpatul M.F., care se afla în atelaj şi ţinea hăţurile calului.
Încercarea inculpatului de a urni căruţa din loc, smucind de hăţuri, nu a izbutit, calul fiind ţinut de paznic şi în aceste împrejurări M.F., pentru a-şi asigura scăparea, l-a lovit pe N.G. în cap cu scândura de la căruţă, partea vătămată fiind doborâtă la sol.
Au intervenit şi martorii prezenţi şi alţii care au sosit atraşi de zgomot printre care M.M., C.A. şi partea vătămată R.I., care a reuşit să-l imobilizeze pe inculpat până la sosirea organului de poliţie.
Partea vătămată N.G., în vârstă de 70 ani, a suferit leziuni care au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale.
Părţile vătămate R.I. proprietarul plugului, care a şi fost restituit şi N.G., paznic, nu s-au constituit părţi civile în cauză.
Inculpatul a negat săvârşirea furtului urmat de violenţe pentru a-şi asigura scăparea, pretinzând că se afla în zonă, fie să încerce calul pe care tocmai îl cumpărase, fie să achiziţioneze fân de la cetăţeni.
Ambele versiuni au fost înlăturate de instanţă aceasta constatând, pe baza probelor administrate, existenţa faptei imputate şi a vinovăţiei inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş care a criticat-o pentru reţinerea greşită a circumstanţelor atenuante în favoarea inculpatului, care însă nu a recunoscut fapta şi este recidivist precum şi inculpatul M.F., care a criticat încadrarea juridică reţinută, solicitând reducerea pedepsei şi înlăturarea minimă de siguranţă a confiscării calului şi căruţei.
Prin Decizia penală nr. 54 din 14 aprilie 2006, Curtea de Apel Tg. Mureş a admis apelul parchetului, desfiinţând în parte dispoziţiile art. 74 şi 76 lit. b) C. pen., şi a majorat pedeapsa de la 4 ani închisoare la 7 ani şi 6 luni închisoare, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Apelul inculpatului a fost respins, ca nefondat, instanţa de control judiciar constatând că vinovăţia acestuia este temeinic stabilită iar încadrarea judiciară legal reţinută.
Decizia penală sus-menţionată a fost atacată cu recurs de către inculpat care, prin motivele scrise, a susţinut în participarea sa la comiterea acestei infracţiuni iar oral, prin apărător, restituirea cauzei la organul de urmărire penală completarea probelor şi, în subsidiar, reducerea pedepsei.
Verificând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul inculpatului, susţinut în considerarea cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 14, 171, 18 C. proc. pen., nu este fondat.
Situaţia de fapt a fost corect reţinută şi aceasta rezultă fără echivoc din probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cel al judecăţii.
Încercările inculpatului de a evita tragerea la răspundere penală, prezentând în recurs, alături de cele două versiuni din precedent o a treia situaţie, potrivit căruia el ar fi sustras dale din beton de la canal şi în timp ce negocia preţul cu cumpărătorul ceilalţi făptuitori, unde cele ..., au sustras plugul, el apărând ulterior la locul faptei, sunt contrazise de proba ..., care îl indică pe inculpat autor al ambelor acţiuni ce realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii complexe de tâlhărie.
Partea vătămată N.G. detaliază categoric că inculpatul M.F. se afla în căruţă, ceilalţi făptuitori fiind alături, şi a fost lovit cu o scândură din acelea ce se foloseau pentru stat în vehicul.
Asemenea, martorul M.M.V. a surprins la rândul lui momentul lovirii paznicului cu scândura fapta fiind săvârşită de o persoană care a fost reţinută la locul faptei până la sosirea organului de poliţie, astfel că a putut să o identifice ca fiind inculpatul M.F.
Toţi martorii au constatat că plugul a fost deplasat de la locul lui, partea vătămată R.I. arătând că acesta a fost transportat pe o distanţă de circa 50 m.
Se constată, astfel, că în cauză urmărirea penală şi judecata au administrat complet probele necesare stabilirii ... a situaţiei de fapt, nefiind necesară restituirea cauzei procurorului pentru completarea urmăririi penale.
Încadrarea judiciară este, de asemenea, legală.
Şi individualizarea pedepsei a fost făcută de către instanţa de apel în concordanţă cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Faţă de antecedentele inculpatului, mai multe condamnări pentru furt şi infracţiuni de violenţă, ultima la 3 ani închisoare din a cărei executare s-a liberat condiţionat la 1 noiembrie 2002, şi conduita nesinceră din cursul procesului, refuzând să înlesnească ..... participanţilor, justificat s-a constituit că nu există în cauză împrejurări care să poată fi considerate circumstanţe atenuante.
Cum nici din examinarea din oficiu a hotărârilor nu rezultă existenţa vreunuia dintre celelalte cazuri de casare prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul inculpatului M.F. urmează să fie respins ca nefondat.
Din pedeapsa aplicată se va scade durata reţinerii şi arestării preventive de la 29 aprilie 2005 la 7 iunie 2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.F. împotriva deciziei penale nr. 54 din 14 aprilie 2006 a Curţii de Apel Tg. Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 29 aprilie 2005 la 7 iunie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 220 lei, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3627/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 3632/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
