ICCJ. Decizia nr. 4118/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 29 din 8 februarie 2006, Tribunalul Olt a condamnat pe inculpații I.M. la:
- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c), 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen.
în baza art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei inculpatului i-a fost interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Conform art. 350 C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 6 iulie 2005, la zi.
- C.B.E. la:
- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 lit. c) C. pen.;
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c), cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., art. 74 lit. c) și 76 lit. c) C. pen.
în baza art. 33 și 34 C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume 2 ani închisoare.
în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa de executat, s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 6 iulie 2005, la zi.
în baza art. 103 alin. (6) C. pen., a dispus revocarea măsurii libertății supravegheate aplicată prin sentința penală nr. 1133/2004 a Judecătoriei Slatina.
S-a luat act că partea vătămată D.G. nu s-a constituit parte civilă.
în baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.B.E. a sumei de 90 lei (Ron).
Prin aceeași sentință, s-a dispus obligarea inculpatului C.B.E., în solidar cu părțile responsabile civilmente C.E. și C.B., să plătească părții civile D.G. suma de 105,5 lei (Ron), cu titlul de despăgubiri civile.
Fiecare inculpat a fost obligat să plătească statului, cu titlul de cheltuieli judiciare suma de câte 400 lei (Ron), inculpatul minor în solidar și cu părțile responsabile civilmente din care suma de câte 100 lei (Ron), reprezentând onorariu de avocat cuvenit pentru apărarea din oficiu urmând a se avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
în seara zilei de 13 mai 2005, inculpații I.M. și C.B.E. au sustras, prin violență, de la partea vătămată D.G., suma de 470.000 lei. Urmare actelor de violență exercitate de inculpați, partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 17-18 zile îngrijiri medicale.
Diferit, în noaptea de 5 iulie 2005, inculpatul C.B.E., tot prin violență, a deposedat-o pe partea vătămată M.G.S. de geanta pe care o purta pe umăr, în care se aflau bunuri evaluate la suma de 6.000.000 lei.
împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpații I.M. și C.B.E.
Parchetul a criticat hotărârea primei instanțe cu privire la:
- greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, pe care le consideră prea mici în raport cu pericolul social al faptelor comise, solicitând majorarea lor;
- omisiunea primei instanțe ca la încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților să facă aplicarea și a dispozițiilor art. 211 alin. (1) C. pen., care este infracțiunea tip.
Prin motive comune de apel inculpații au criticat aceeași hotărâre cu privire la greșita individualizare a pedepselor aplicate pe care le consideră prea severe solicitând reducerea acestora prin acordarea unei mai mari eficiență circumstanțelor atenuante reținute în favoarea lor.
Curtea de Apel Craiova, secția minori și de familie, prin decizia penală nr. 38 din 28 aprilie 2006 a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpații I.M. și C.B.E. pe care a desființat-o sub aspectul soluționării laturii penale a cauzei în sensul că:
A reîncadrat faptele reținute în sarcina inculpaților după cum urmează:
pentru inculpatul I.M. din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen. și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. b) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen. și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 74 lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 lit. b) C. pen. și în baza acestor din urmă texte de lege l-a condamnat pe numitul inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare;
- pentru inculpatul C.B.E.:
- din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen. și alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., art. 74 lit. c) raportat la art. 76 lit. c) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen. și art. 21lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., art. 74 lit. c) și 76 lit. c) C. pen., texte în baza cărora l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare;
- din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen. și art. 21lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 74 lit. c) raportat la art. 76 lit. c) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen. și 21 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și 74 lit. c) și art. 74 lit. c) C. pen., texte în baza cărora l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
în baza art. 33 și 34 C. pen. a dispus ca inculpatul C.B.E. să execute pedeapsa cea mai grea și anume 2 ani închisoare.
Pe durata executării pedepselor, conform art. 71 C. pen., celor doi inculpați le-a fost interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost menținută starea de arest a inculpaților, iar din pedepsele aplicate, arestarea s-a dedus la zi, durata reținerii și arestării preventive.
S-a decis ca cheltuielile judiciare, să fie suportate de stat, din care suma de 140 lei reprezentând onorariu de avocat cuvenit pentru apărarea din oficiu a inculpatului I.M. și suma de 40 lei cu același titlu privind pe inculpatul C.B.E. să fie avansate din fondul Ministerului Justiției.
în motivarea acestei decizii, instanța de apel a arătat că apelurile declarate în cauză sunt fondate numai cu privire la unele dintre criticile formulate.
S-a arătat că starea de fapt reținute de prima instanță este corectă și concordă cu probele administrate în cauză, dar încadrarea juridică dată faptelor este incompletă deoarece în cuprinsul acesteia s-a ținut doar conținutul agravant al infracțiunilor fără a se reține conținutul constitutiv al acestora, aspect sub care apelul parchetului este fondat.
Fondat se constată și apelul declarat de inculpați sub aspectul pedepsei accesorii, deoarece prima instanță deși le-a aplicat corect această pedeapsă le-au interzis inculpaților exercițiul tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), ceea ce a dus la încălcarea art. 8 din C.E.A.D.O.L.F., care se aplică în mod direct și în sistemul nostru de drept, potrivit art. 20 din Constituția României.
Sub acest aspect, s-a arătat că inculpații au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni care nu au nici o legătură cu viața de familie, astfel că în mod nejustificat li s-a interzis exercițiul drepturilor părintești pe perioada executării pedepselor, dispoziție care urmează a fi înlăturată.
Cu privire la criticile formulate, în comun, de parchet și inculpați, referitor la pedepsele aplicate, indiferent că s-a cerut majorarea acestora prin înlăturarea circumstanțelor atenuante (parchet) ori reducerea lor (de către inculpați) s-a arătat că sunt nefondate.
S-a arătat că, în ce privește pe inculpatul I.M., în mod temeinic s-a reținut în persoana sa circumstanțe atenuante judiciare, prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen., având în vedere conduita bună avută înainte de săvârșirea infracțiunii și atitudinea acestuia pe parcursul procesului penal, este tânăr cu reale posibilități de reinserție socială.
Judicios individualizată se constată a fi și pedeapsa aplicată inculpatului C.B.E., arată aceeași instanță, la dozarea acesteia avându-se în vedere pe lângă pericolul social al faptelor comise și persoana acestuia care este minor, cu tulburări de comportament atestată medical, chiar dacă anterior pentru săvârșirea de fapte cu caracter penal a mai fost sancționat cu aplicarea de măsuri educative neprivative de libertate, existând convingerea că prin aplicarea unei pedepse mai reduse, prin reținerea de circumstanțe atenuante, reeducarea și recuperarea sa socială se va face și prin o privare de libertate dispusă pe o durată mai mică.
S-a mai arătat și faptul că din moment ce măsura educativă aplicată anterior acestui inculpat neprivativă de libertate, nu și-a atins scopul, în cauză nu se mai impune aplicarea unei alte asemenea măsuri educative și nici aplicarea dispozițiilor art. 861C. pen., aplicarea unei pedepse privative de libertate fiind singura în măsură să realizeze prevederile art. 52 C. pen.
împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova prin care a criticat hotărârile pronunțate în cauză, sub aspectul laturii penale și numai în ce privește pe inculpatul C.B.E.
Se susține prin recursul declarat că în mod nelegal instanțele au aplicat prevederile art. 103 alin. (6) Teza I C. pen. și au revocat măsura educativă a libertății supravegheate inculpatului minor prin sentința penală nr. 1133 din 13 iulie 2004 a Judecătoriei Slatina, întrucât noile infracțiuni deduse judecății au fost comise la datele de 13 mai 2005 și 5 iulie 2005, adică în perioada termenului de un an de libertate supravegheată.
Se constată, astfel, că instanțele nu s-au conformat prevederilor imperative ale art. 103 alin. (6) teza finală C. pen., potrivit cărora, după revocarea libertății supravegheate pentru infracțiunea care a atras măsura educativă respectivă se aplică în mod obligatoriu o pedeapsă.
Sub un alt aspect, parchetul a criticat aceleași hotărâri și cu privire la omisiunea de a preciza care din prevederile art. 33 sunt aplicabile inculpatului minor, cele prevăzute la lit. a) sau cele prevăzute la lit. b), făcându-se precizarea că în cauză inculpatul săvârșind două infracțiuni, la diverse intervale de timp sunt aplicabile prevederile art. 33 lit. a).
Recursul declarat de parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova este fondat.
Din verificarea actelor și lucrărilor de la dosar, se constată că, într-adevăr inculpatului minor C.B.E., prin sentința penală nr. 1133 din 13 iulie 2004 a Judecătoriei Slatina, i s-a aplicat măsura educativă a libertății supravegheate pe o durată de un an. în acest interval, respectiv la datele de 13 mai 2005 și 5 iulie 2005, inculpatul a săvârșit faptele din cauza de față.
Făcând aplicarea art. 103 alin. (6) C. pen., în mod justificat prima instanță a dispus revocarea măsurii libertății supravegheate aplicată minorului prin sentința penală amintită (nr. 1133/2004 a Judecătoriei Slatina) însă a pronunțat o hotărâre nelegală, omițând a face aplicarea art. 103 alin. (6) teza finală, potrivit căreia în cazul revocării măsurii educative este obligatorie aplicarea unei pedepse.
Confirmând această soluție, decizia pronunțată de instanța de apel este nelegală, sub acest aspect.
în consecință, critica formulată de parchet, sub aspectul analizat, fiind fondată, urmează a fi admisă, a casa ambele hotărâri pronunțate în cauză, în sensul că pentru infracțiunea de furt calificat, față de care s-a luat măsura educativă a libertății supravegheate pe timp de un an prin sentința penală nr. 1133/2004 a Judecătoriei Slatina a cărei revocare s-a dispus prin hotărârea primei instanțe, să se dispună condamnarea inculpatului - minor la o pedeapsă privativă de libertate.
în cauză la stabilirea și aplicarea pedepsei se vor avea în vedere prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv pericolul social al faptei și persoana inculpatului.
în prealabil se va dispune înlăturarea prevederilor art. 33 și 34 C. pen. și se va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată în cauză în pedepsele componente și constatând că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat în cauză sunt concurente cu cele pentru care s-a dispus revocarea măsurii educative a libertății supravegheate să se facă aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., îndreptându-se în acest fel și eroarea instanțelor de judecată, care nu au prevăzut care dintre prevederile art. 33 lit. a) sau b) sunt aplicabile referitor la infracțiunile comise, apreciind critica formulată de parchet întemeiată și sub acest aspect.
Pentru considerentele arătate, a constatat că în cauză nu s-a identificat existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la reformarea hotărârilor atacate, s-a constatat că recursul declarat de parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost fondat, a casat hotărârile atacate sub aspectele analizate și s-a supus potrivit dispozitivului prezentei decizii.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4120/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4095/2006. Penal → |
|---|
